Programa Limba si Literatura Romana clasa a-IX-a pentru Scoala de arte si meserii (SAM)



Programa şcolară de Limba şi literatura română pentru clasa a IX-a, pentru traseul Şcoala de arte şi meserii (SAM),

NOTĂ DE PREZENTARE
Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare „pentru a face faţă cerinţelor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere şi pentru a le facilita accesul post-şcolar la învăţarea pe toată durata vieţii“ (Memorandumul asupra învăţării permanente, 2002).
Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele
de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba maternă, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare.
Studiul Limbii şi al literaturii române are de asemenea o contribuţie esenţială la formarea unei
personalităţi autonome a elevilor, capabile de discernământ şi de spirit critic, apte să-şi argumenteze propriile opţiuni, dotate cu sensiblitate estetică şi având conştiinţa propriei identităţi culturale.
Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi
atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării, sugestii metodologice). Aceste finalităţi îşi găsesc corespondent în principal în domeniul Comunicare în limba maternă, aşa cum apare acesta definit în documentele Uniunii Europene (Anexa 2 a Memorandumului), cât şi în competenţele transversale, menţionate în acelaşi document, din domeniile Cultură antreprenorială, Competenţe civice şi de relaţionare interpersonală, A învăţa să înveţi, Sensibilizare la cultură.

Programa şcolară de Limba şi literatura română pentru clasa a IX-a, pentru traseul Şcoala de arte şi meserii (SAM), este corelată cu programa concepută pentru aceeaşi clasă, pentru traseul liceal. În structura programei se regăsesc aproximativ 50% dintre competenţele specifice şi conţinuturile programei de liceu pentru clasa a IX-a, fiind incluse, în plus, anumite conţinuturi specifice acestui traseu educaţional. Pentru a facilita recunoaşterea competenţelor de comunicare în cadrul calificării dobândite prin traseul SAM, competenţelor dobândite prin programă li se pot asocia valori variabile de credite, corespunzătoare unităţii de
competenţă pentru abilităţi cheie „Comunicare şi numeraţie“, elaborată în cadrul programului de modernizare a învăţământului profesional şi tehnic (engl. TVET), Phare RO 0108.01. Unui credit îi corespunde un număr de aproximativ 60 de ore de predare-învăţare. Prin raportare la echivalentul în ore din ciclul inferior al liceului, pentru transferul pe verticală, absolvenţii de SAM vor recupera, fie individual, fie în cadrul anului de completare, activităţile de învăţare creditate suplimentar în ciclul inferior al liceului.

În elaborarea acestei programe s-au avut în vedere următoarele:
1. Reorientarea studiului limbii şi literaturii române în şcolile de arte şi meserii printr-o
proiectare curriculară modernă:
- se pune accent pe latura formativă şi pragmatică a învăţării, având ca scop formarea deprinderilor de exprimare orală şi scrisă, conform normelor limbii literare;
- se oferă posibilităţi de opţiune în privinţa modalităţilor de studiu şi o corelare a competenţelor şi conţinuturilor cu unităţile sociale şi tehnice din standardele de pregătire profesională.
- competenţele specifice ale disciplinei sunt compatibile cu unitatea de competenţă „Comunicare şi numeraţie“ (pentru nivelul I) din „Unităţile de competenţă pentru abilităţi-cheie“, realizate în cadrul Proiectului TVET-Phare RO 0108.01.

2. Proiectarea conţinuturilor învăţării în funcţie de modelul curricular adoptat.
Conţinuturile sunt structurate în două domenii, Literatură şi Limbă şi comunicare, şi în module
subordonate fiecărui domeniu. Conţinuturile menţionate în programă sunt mijloace de formare şi dezvoltare a competenţelor specifice propuse pentru fiecare an de studiu.

3.

Conturarea unui parcurs didactic coerent şi echilibrat, capabil să armonizeze complexitatea
obiectului de studiu cu modalităţile didactice de abordare a acestuia, în conformitate cu specificul şcolilor de arte şi meserii.
Din acest punct de vedere, un accent important se pune pe formarea şi exersarea deprinderilor de receptare şi de producere a unor texte diverse, care să-i ajute pe elevi în dezvoltarea personală şi profesională ulterioară.

4. Identificarea modalităţilor optime de realizare a competenţelor specifice, de a adapta studiul limbii şi literaturii române la condiţiile particulare ale clasei şi la caracteristicile elevilor.
VALORI ŞI ATITUDINI
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi
de comunicare
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului
acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
• Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în
domeniul literaturii
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu mesajele receptate
• Formarea unor reprezentări culturale privind valorile literaturii române

COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor
în diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea instrumentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea
diferitelor texte literare şi nonliterare
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
 
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi
1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte
- niveluri ale receptării textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie,  morfosintactic, lexico-semantic, stilisticotextual, nonverbal şi paraverbal
- texte ficţionale; texte nonficţionale

1.2. înţelegerea termenilor de specialitate proprii specializării urmate de elevi şi folosirea adecvată a terminologiei de specialitate în situaţii de comunicare diverse
- trăsăturile stilului tehnico-ştiinţific
- surse de informare specifice domeniului respectiv
- redactarea unor texte aparţinând stilului tehnico-ştiinţific (instrucţiuni de folosire a unui aparat, descrierea unor procese tehnologice etc.)
- conversaţii în care să integreze adecvat limbajul de specialitate

1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate
- exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare şi nonliterare (monolog,
dialog)
- exprimarea în scris a reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare şi nonliterare (jurnal de
lectură, povestire)

1.4 redactarea unor texte diverse - povestirea unei experienţe personale, descriere,  argumentare, rezumat, caracterizare de personaj; texte de tip funcţional: cerere, completarea de formulare tipizate

1.5 utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare
- normele limbii literare la toate nivelurile (fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic,
lexico-semantic, stilistico-textual)
- reguli şi tehnici de construire a monologului (povestire / relatare orală, descriere orală,
argumentare orală)
- reguli şi tehnici de construire a dialogului (conversaţie, discuţie argumentativă)
- rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală

2. Folosirea instrumentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare
 
2.1. aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea textelor literare sau nonliterare
- stabilirea ideilor principale
- rezumarea
- identificarea câmpurilor semantice dominante dintr-un text

2.2 identificarea temei în textele studiate
- temă, motiv, viziune despre lume
- modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare
- relaţii tematice între textele studiate în clasa a IX-a şi texte studiate în gimnaziu

2.3 compararea trăsăturilor definitorii ale comunicării în texte ficţionale şi
nonficţionale
 - scopul comunicării (informare, delectare etc.)
- reacţiile receptorului (cititor, ascultător)
- imaginaţie, ficţiune, realitate, adevăr
- text ficţional, text nonficţional

2.4 aplicarea conceptelor de specialitate1 în analiza şi discutarea textelor literare studiate
- genuri literare (epic, liric, dramatic)
- specii literare
- autor, narator, eu liric, cititor;
- moduri de expunere
- naraţiunea (naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; momentele subiectului; timpul şi
spaţiul în naraţiune)
- descrierea (portretul literar, tabloul)
- dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor)
- personajul (caracterizarea personajului, portretul fizic şi portretul moral)
- figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, hiperbolă, antiteză, metaforă, alegorie, inversiune)

3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
 
3.1 identificarea structurilor argumentative într-un text dat
- construcţia textului argumentativ
- rolul conectorilor în argumentare
3.2 argumentarea unui punct de vedere - tehnica argumentării
- discurs argumentativ oral şi scris

RECOMANDĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Conţinuturile învăţării sunt grupate în două domenii:
I. Literatură
II. Limbă şi comunicare.
Domeniul Literatură propune două module:
1. Lumea cărţilor şi
2. Texte nonliterare.

Structura modulară permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile optime pentru
organizarea parcursului didactic (modalitatea de corelare a conţinuturilor, ordinea abordării acestora, structurarea unităţilor didactice). În anumite cazuri, sunt date recomandări explicite, care solicită integrarea conţinuturilor respective în alte module.
În actualul curriculum se specifică, pentru domeniul Literatură, doar numărul minimal de texte/
creaţii artistice (pentru clasa a IX-a: minimum 6 texte la modulul Lumea cărţilor; 3 texte la modulul Texte nonliterare); distribuţia în module; tipurile de texte recomandate în cadrul fiecărui modul.
Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate.
În alegerea textelor se va ţine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare modul de conţinuturi, de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare; volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil.
Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege alte texte / creaţii artistice, care nu figurează în aceste liste. Se recomandă alegerea unor texte aparţinând autorilor consacraţi ai literaturii române.
Acolo unde consideră necesar, profesorul poate lărgi numărul de texte pentru studiu, propunând inclusiv texte din literatura universală. De asemenea, pot fi incluse texte suplimentare cu caracter ilustrativ.

I. Literatură
1. Lumea cărţilor
Se recomandă studierea unor grupaje tematice, urmărind tratarea diferită a unor teme literare din punctul de vedere al concepţiilor şi al atitudinilor exprimate, al modalităţilor de expresie şi al reacţiilor pe care textele le provoacă cititorilor.

Teme propuse2:
La alegere: Familia sau Şcoala
La alegere: Iubirea sau Scene din viaţa de ieri şi de azi
La alegere: Aventură, călătorie sau Lumi fantastice
Se vor studia, integral sau fragmentar, cel puţin două texte literare pentru fiecare temă, de
preferinţă din epoci diferite. Se vor alege, în ansamblu, scrieri aparţinând celor trei genuri literare studiate în gimnaziu (epic, liric, dramatic).
În cadrul fiecărei teme, se va studia cel puţin 1 text din opera scriitorilor canonici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu.
De exemplu:

pentru tema Familia: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Ioan Slavici, Mara; Marin Preda,
Moromeţii, un basm popular pe această temă etc.
pentru tema Şcoala: I. L. Caragiale, Bacalaureat, Triumful talentului, Dascăl prost, Un pedagog de şcoală nouă etc.

pentru tema Iubirea: Mihail Sadoveanu, Locul unde nu s-a întâmplat nimic, Mihail Sebastian,
Oraşul cu salcâmi, Accidentul; doine populare, poezii de Mihai Eminescu (Dorinţa, Floare
albastră, Sara pe deal etc.), G. Coşbuc (Mânioasă, Nu te-ai priceput, Rea de plată etc.), Lucian Blaga (Nu-mi presimţi, Lumina raiului, Izvorul nopţii etc.), Tudor Arghezi (Creion), poezii de Ion Minulescu (din vol. Romanţe pentru mai târziu), Nichita Stănescu (Adolescenţi pe mare etc.), Mircea Cărtărescu (Când ai nevoie de dragoste, Mica elegie etc.) etc.

pentru tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: o baladă populară, I. L. Caragiale, O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D’ale carnavalului; G. Călinescu, Cartea nunţii; Gabriela Adameşteanu, Dimineaţa pierdută; proză scurtă de Mircea Nedelciu, Ioan Groşan etc.
pentru tema Aventură, călătorie: Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb; Panait Istrati, Chira
Chiralina; Radu Tudoran, Toate pânzele sus etc.

pentru tema Lumi fantastice: Mircea Eliade, 12.000 de capete de vite; Ov. S. Crohmălniceanu, Istorii insolite; V. Voiculescu, Şarpele Aliodor; povestiri de Vladimir Colin (Broasca etc.) etc.
Pentru sugestii din literatura universală, vezi şi Anexa programei de clasa a IX-a pentru liceu.

2. Texte nonliterare
Se recomandă studiul unor texte care nu aparţin domeniului ficţiunii literare, dar care să fie legate tematic de textele literare de la punctul 1. Se va urmări cu prioritate sesizarea diferenţelor privitoare la scopul comunicării, la ceea ce se comunică şi la modalităţile de construire a textelor.
Se va studia, în acest scop, un total de cel puţin 3 texte, câte unul pentru fiecare dintre următoarele tipuri: text jurnalistic (articole de ziar, reportaj, ştiri, reclame pentru obiecte care să aibă legătură cu specializarea elevilor), text ştiinţific sau juridic-administrativ şi text argumentativ (discurs oratoric, prelegere etc.). Se recomandă studierea câte unui text pentru fiecare temă, astfel încât să fie acoperite toate cele trei tipuri de texte recomandate (jurnalistic, ştiinţific/administrativ şi argumentativ).
De exemplu:
pentru tema Familia: un text legislativ privitor la familie; un reportaj despre situaţii de familie etc.
2 Se recomandă ca autorii de manuale să trateze doar câte o temă dintre cele două la alegere. Astfel, manualul va cuprinde trei teme în total. De pildă, Familia, Iubirea şi Aventură şi călătorie sau Familia, Scene din viaţa de ieri şi de azi, Lumi fantastice etc. În abordarea celor trei teme trebuie incluse unităţile de conţinut prevăzute pentru cele două domenii, Literatură şi Limbă şi comunicare.
 
pentru tema Şcoala: un regulament şcolar; un fragment din legislaţia educaţională, o ofertă educaţională etc.
pentru tema Iubirea: un text ştiinţific despre psihologia adolescentului, o rubrică de răspunsuri la întrebările cititorilor pe teme sentimentale etc.
pentru tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: un text istoriografic; un text publicistic din trecut sau din actualitate, un discurs oratoric etc.
pentru tema Aventură, călătorie: un text ştiinţific despre exploratori celebri; o ofertă turistică
pentru o călătorie/ o excursie; un reportaj despre un eveniment aventuros etc.
pentru tema Lumi fantastice: un text ştiinţific despre fenomene “paranormale”; o mărturie despre extratereştri etc.

II. Limbă şi comunicare
Studiul limbii române se axează pe două coordonate principale: (a) normativă şi (b) funcţională, având ca obiectiv formarea la elevi a unor deprinderi de a folosi limba română corect, adecvat şi eficient în producerea şi receptarea textelor orale şi scrise.
Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau de profesori, integrându-le acolo unde consideră că au eficienţă didactică. Se recomandă, pentru studiul limbii române, folosirea, de preferinţă, a textelor selectate pentru domeniul Literatură, dar şi a unor texte de limbă vorbită.
În funcţie de cunoştinţele elevilor se vor actualiza şi consolida noţiunile de fonetică, vocabular,
morfologie, sintaxă şi stilistică dobândite în gimnaziu.
Aspectele teoretice vor fi reduse la strictul necesar, în favoarea aplicaţiilor practice.
Conţinuturile din domeniul Limbă şi comunicare pot fi abordate aplicativ atât în receptarea textelor literare sau nonliterare, cât şi în producerea de texte diverse. Practica raţională a limbii vizează sesizarea rolului elementelor de construcţie a comunicării şi folosirea corectă a acestora în propria comunicare.
Producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise
Se vor avea în vedere următoarele aspecte:
1. Situaţia de comunicare, elementele situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context)
2. Elemente de fonetică: accentul, despărţirea cuvintelor în silabe
3. Normele literare privind ortografia şi punctuaţia
4. Nivelul lexico-semantic: relaţii semantice (sinonimie, antonimie, paronimie, omonimie), erori
semantice (pleonasm)
5. Nivelul morfosintactic: enunţuri enunţiative, interogative, exclamative, neexclamative; acordul
predicatului cu subiectul, acordul atributului, forme flexionare etc.
6. Elemente de stilistică: trăsăturile stilurilor funcţionale
Comunicarea orală
 Dialogul- tipuri: conversaţia cotidiană
- reguli ale dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/cedarea cuvântului la momentul
oportun, dozarea participării la dialog etc.)
- tehnici ale dialogului eficient
adecvarea la situaţia de comunicare dialogată (partener, context)
adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune)
- structura dialogului (replica; perechi de replici; grupaje de replici, formule de deschidere, de
menţinere, de încheiere a dialogului)
Monologul
- tipuri: povestirea / relatarea orală, descrierea orală, argumentarea orală
- reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului)
- tehnici ale monologului eficient
- adecvarea la situaţia de comunicare monologată (auditoriu, context)
- adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune)
- structura monologului (introducerea, cuprinsul, încheierea)
 Rolul elementelor nonverbale în comunicarea orală:
- gesturi, mimică, poziţie a corpului, comunicare sonoră nonverbală

Comunicarea scrisă
Redactarea de texte
- compuneri şcolare: rezumat, caracterizări de personaje, povestirea unor experienţe personale
- texte de tip funcţional: instrucţiuni de folosire a unui aparat, descrierea unui proces tehnologic sau a unui produs finit, completarea formularelor, cerere

SUGESTII METODOLOGICE
• Orientarea studiului către elev. Profesorii vor lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-şi demersurile didactice în funcţie de acestea. Finalităţile disciplinei se pot realiza eficient prin centrarea pe procesul învăţării, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune un accent mai mare pe activităţile didactice de tip formativ şi performativ, care presupun implicare şi interacţiune pentru rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. Profesorii se vor ghida în activitatea la clasă în primul rând după programa şcolară şi vor folosi manualele ca instrumente de lucru flexibile şi adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrează. Profesorii au libertatea de a selecta atât metodele pe care le consideră cele mai adecvate pentru atingerea finalităţilor vizate, cât şi temele şi textele pentru studiu. Opţiunea pentru selectarea temelor şi a textelor se poate baza pe chestionare de evaluare a capacitaţilor şi a intereselor de studiu ale elevilor din clasă. Se va avea în vedere ca lecţiile de limbă şi comunicare să vizeze aplicarea unor abilităţi de comunicare în contexte specifice domeniului de specializare în care sunt cuprinşi elevii.

• Caracterul funcţional, practic, aplicativ al predării-învăţării. Având în vedere că programa are la bază competenţele generale şi cele specifice, conţinuturile apar, în acest context, drept mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale se vizează competenţe procedurale care să poată fi transferate în contexte diverse (rezumare,argumentare, descriere etc.). Este important ca profesorii să aloce ore distincte comunicării orale şi comunicării scrise, care să vizeze în primul rând competenţele specifice şi conţinuturile propuse în programă ca mijloace de atingere a acestora, iar în cadrul lucrării scrise semestriale un subiect să conţină probleme de limbă şi comunicare (de ex.: redactarea unui text funcţional care să aibă legătură cu specializarea elevilor, exprimarea opiniei faţă de un text jurnalistic care să aibă legătură cu domeniul de specializare a elevilor, realizarea unei reclame pentru un produs aparţinând domeniului de specializare a elevilor etc.). Textele ficţionale şi nonficţionale vor fi folosite ca mijloace pentru formarea deprinderilor de receptare, care să poată fi aplicate adecvat şi la lectura altor texte de acelaşi tip. Pentru sugestii şi exemple de activităţi de învăţare, se poate consulta volumul Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare, liceu, Bucureşti, Editura Aramis, 2002, elaborat de Consiliul Naţional pentru Curriculum.

• Diversificarea metodelor şi instrumentelor de evaluare. O eficienţă sporită a învăţării decurge şi din tipurile de evaluare folosite în procesul didactic. Este recomandabil ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile de evaluare: evaluare iniţială, evaluare continuă şi evaluare sumativă; evaluare de proces, de produs şi de progres. De asemenea, pentru a face învăţarea mai atractivă pentru elevi, se pot folosi metode şi instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea. Pentru exemple şi sugestii, se poate consulta volumul Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Bucureşti, Editura Aramis, 2001, elaborat de Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare.


Taguri: liceu , programa , cls-IX-a , romana , SAM , clasa a-IX-a

Titluri asemanatoare


Poezii