Programa Limba si Literatura Romana clasa a-IX-a



PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU CLASA A IX-A
CICLUL INFERIOR AL LICEULUI
LIMBA Ş I LITERATURA ROMÂNĂ


NOTĂ DE PREZENTARE
Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea
personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare „pentru a face faţă
cerinţelor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere şi pentru a le facilita accesul postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii“ (Memorandumul asupra învăţării permanente, 2002).
Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând
competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de
activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba maternă, să asculte, să
înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare.
Studiul limbii şi al literaturii române are de asemenea o contribuţie esenţială la formarea
unei personalităţi autonome a elevilor, capabile de discernământ şi de spirit critic, apte să-şi
argumenteze propriile opţiuni, dotate cu sensiblitate estetică, având conştiinţa propriei
identităţi culturale şi manifestând interes pentru varietatea formelor de expresie artistică.
Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi
atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării, sugestii metodologice). Aceste finalităţi îşi găsesc corespondent, în principal, în domeniul Comunicare în limba maternă, aşa cum apare acesta definit în documentele Uniunii Europene (Anexa 2 a Memorandumului), cât şi în competenţele transversale, menţionate în acelaşi document, din domeniile Cultură antreprenorială, Competenţe civice şi de relaţionare interpersonală, A învăţa să înveţi, Sensibilizare la cultură.

Paradigma programelor şcolare de Limba şi literatura română (pentru gimnaziu şi
pentru învăţământul liceal) este una comunicativ-funcţională. Aceasta presupune studiul
integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar. Principiile actualului model sunt:
• urmărirea unui set unitar şi coerent de finalităţi ale studiului disciplinei pe parcursul
întregii şcolarităţi obligatorii;
• adoptarea unui model didactic coerent, în cadrul căruia să apară evidentă deplasarea
accentului de pe simpla achiziţionare de cunoştinţe pe formarea de competenţe şi
atitudini, cu valenţe ulterioare de actualizare şi de extindere;
• diversificarea strategiilor, a ofertelor şi a situaţiilor de învăţare şi adaptarea acestora
la grupul-ţintă;
• asigurarea caracterului flexibil şi actual al studierii limbii române, prin conectarea sa
la realităţile vieţii cotidiene;
• reechilibrarea ponderii acordate în studiu variantei scrise şi celei orale;
• îmbinarea echilibrată a proceselor de receptare şi proceselor de producere a mesajului;
• adoptarea unei perspective consecvent comunicative, în cadrul căreia accentul să fie
plasat pe aspectele concrete ale utilizării limbii.

Domeniile în care vor fi contextualizate activităţile de învăţare pentru studierea limbii
şi a literaturii române în clasa a IX-a sunt:
a. Limbă şi comunicare;
b. Literatură.
Potrivit noilor planuri de învăţământ, disciplina Limba şi literatura română este
inclusă în trunchiul comun la toate profilurile şi specializările cu patru ore pe săptămână.

Structura programei pentru clasa a IX-a este următoarea:
• Competenţe generale şi Valori şi atitudini;
• Competenţe specifice şi conţinuturi asociate acestora;
• Recomandări privind conţinuturile învăţării;
• Sugestii metodologice.

COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

VALORI ŞI ATITUDINI
• Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje
receptate
• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare
• Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
• Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală 

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice  / Conţinuturi
1.1 utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte
- niveluri ale receptării textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie,  orfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal
- texte ficţionale; texte nonficţionale: memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-dministrative sau ştiinţifice, argumentative

1.2.

identificarea elementelor specifice din structura unor tipuri textuale studiate
- rolul verbelor în naraţiune
- rolul adjectivelor în descriere
- rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog
- tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate
- exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare şi nonliterare, faţă de filme văzute (monolog, dialog)
- exprimarea în scris a reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare şi nonliterare, faţă de filme văzute (jurnal de lectură, eseu structurat, eseu liber etc.)

1.4 redactarea unor texte diverse - relatarea unei experienţe personale, descriere,argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, povestire, fişe de lectură, referat; ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială, formulare tipizate

1.5 utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare
- normele limbii literare la toate nivelurile (fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual)
- reguli şi tehnici de construire a monologului (povestire / relatare orală, descriere orală, argumentare orală)
- reguli şi tehnici de construire a dialogului (conversaţie,discuţie argumentativă)
- rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală

2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor  texte literare şi nonliterare
 
2.1. aplicarea unor tehnici vizând înţelegerea textelor literare sau nonliterare
- stabilirea ideilor principale
- rezumarea
- identificarea câmpurilor semantice dominante dintr-un text

2.2 identificarea temei textelor propuse pentru studiu
- temă, motiv, viziune despre lume
- relaţii tematice între textele pentru studiu din clasa a IXa şi texte studiate în gimnaziu

2.3 compararea ideilor şi atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare
- modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare (aparţinând unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite)

2.4 analizarea componentelor structurale şi expresive ale textelor literare studiate şi discutarea rolului acestora în tratarea temelor
- componente structurale şi expresive (elemente de construcţie a subiectului şi a personajelor în texte epice;simboluri centrale în texte lirice; elemente de versificaţie, figuri de stil)
 
2.5 compararea trăsăturilor definitorii ale comunicării în texte ficţionale şi nonficţionale
- ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr
- scopul comunicării (informare, delectare, divertisment etc.)
- reacţiile receptorului (cititor, ascultător)
- „eu ficţional“ şi „eu real“, text ficţional şi text nonficţional

2.6 aplicarea conceptelor de specialitate(toate aceste concepte au fost asimilate în gimnaziu.) în analiza şi discutarea textelor literare studiate
- genuri literare (epic, liric, dramatic)
- autor, narator, eu liric, cititor;
- moduri de expunere
- naraţiunea (naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I; momentele subiectului; timpul şi spaţiul în naraţiune)
- descrierea (portretul literar, tabloul)
- dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor)
- personajul (caracterizarea personajului, portretul fizic şi portretul moral)
- figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, hiperbolă, antiteză, metaforă, alegorie, inversiune)

2.7 compararea limbajului cinematografic cu acela al textului scris
- raportul text-imagine
- limbajul cinematografic, limbajul literaturii (materialul de expresie specific, posibilităţi de prelucrare a acestuia, impact asupra publicului)
- concepte specifice cinematografiei: regie, scenariu, imagine, coloană sonoră, interpretare actoricească
- cronica de film

3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
 
3.1 identificarea structurilor argumentative într-un text dat
- construcţia textului argumentativ
- rolul conectorilor în argumentare

3.2 identificarea elementelor dintr-un text care confirmă sau infirmă o opinie privitoare la textul respectiv
- textul critic în raport cu textul discutat

3.3 argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate
- tehnica argumentării
- discurs argumentativ oral şi scris
 
 
RECOMANDĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
Conţinuturile învăţării sunt grupate în două domenii:
I. Literatură,
II. Limbă şi comunicare.

Domeniul Literatură este conceput cu o dominantă pentru fiecare an de studiu.
În clasa a IX-a, dominanta este Literatura şi viaţa.
Domeniul Literatură propune trei module:
1. Ficţiunea literară,
2. Ficţiune şi realitate şi
3. Literatură şi alte arte.

Structura modulară permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile optime
pentru organizarea parcursului didactic (modalitatea de corelare a conţinuturilor, ordinea
abordării acestora, structurarea unităţilor didactice). În anumite cazuri, sunt date recomandări
explicite, care solicită integrarea conţinuturilor respective în alte module.
În actualul curriculum se specifică, pentru domeniul Literatură, doar numărul minimal
de texte / creaţii artistice (pentru clasa a IX-a: 10 texte la punctul 1; 5 texte la punctul 2; 2 filme la punctul 3) precum şi distribuţia în module şi tipurile de texte recomandate în cadrul fiecărui modul. Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite
cerinţelor formulate.
În alegerea textelor se va ţine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare modul de
conţinuturi, de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil.
Se recomandă ca între textele / creaţiile artistice selectate pentru studiu să fie incluse şi scrieri din literatura universală sau filme aparţinând cinematografiei universale.
Acolo unde consideră necesar, profesorul poate lărgi numărul de texte pentru studiu. De
asemenea, pot fi incluse texte suplimentare cu caracter ilustrativ.

I. LITERATURĂ
1. Ficţiunea literară

Se recomandă studierea unor grupaje tematice, urmărind tratarea diferită a unor teme
literare din punctul de vedere al concepţiilor şi al atitudinilor exprimate, al modalităţilor de
expresie şi al reacţiilor pe care textele le provoacă cititorilor.

În studiul acestor grupaje tematice se vor actualiza şi consolida conceptele de teorie literară
dobândite în clasele a V-a – a VIII-a. De asemenea, în cadrul lecţiilor de literatură, profesorii vor propune elevilor discuţii de relaţionare a operelor studiate în acest an cu textele studiate în gimnaziu.
Se recomandă, de asemenea, familiarizarea elevilor cu o serie de concepte noi de estetică, de
teorie literară şi de stilistică, cu scopul deprinderii elevilor cu instrumentarul de analiză a textelor şi de comentare a diverselor aspecte ale acestora: temă, motiv, viziune despre lume, procedeu artistic.

Teme propuse:
La alegere: Adolescenţa sau Joc şi joacă
La alegere: Familia sau Şcoala
La alegere: Iubirea sau Scene din viaţa de ieri şi de azi
La alegere: Aventură, călătorie sau Lumi fantastice (inclusiv SF)
La alegere: Confruntări etice şi civice sau Personalităţi, exemple, modele

Se vor studia, integral sau fragmentar, cel puţin două texte literare pentru fiecare temă,
de preferinţă din epoci diferite. Se vor alege, în ansamblu, atât scrieri în proză, cât şi în
versuri, aparţinând celor trei genuri literare studiate în gimnaziu (epic, liric, dramatic).

În cadrul fiecărei teme, cel puţin 1 text dintre cele propuse pentru studiu va fi selectat
din opera scriitorilor canonici:
Mihai Eminescu,
Ion Creangă,
I. L. Caragiale,
Titu Maiorescu,
Ioan Slavici,
G. Bacovia,
Lucian Blaga,
Tudor Arghezi,
Ion Barbu,
Mihail Sadoveanu,
 Liviu Rebreanu,
Camil Petrescu,
G. Călinescu,
E. Lovinescu,
Marin Preda,
Nichita Stănescu.

Este recomandabil ca elevii să aibă acces (prin intermediul manualelor etc.) la informaţii privind autorii textelor studiate (date bio-bibliografice esenţiale, caracteristici generale ale operei, locul acesteia în literatura română sau în cea universală).
Pentru sugestii privind textele care pot fi propuse pentru studiu la fiecare temă, vezi Anexa.

2. Ficţiune şi realitate
Se recomandă studiul unor texte care nu aparţin domeniului ficţiunii literare, legate tematic
de textele literare de la punctul 1. Se va urmări cu prioritate sesizarea diferenţelor privitoare la
scopul comunicării, la situaţia de comunicare, la ceea ce se comunică şi la reacţia receptorului.

Se vor studia, în acest scop, cel puţin 5 texte, câte unul din fiecare dintre următoarele
categorii:
• texte memorialistice (amintiri, memorii, mărturii, jurnal intim, jurnal de călătorie etc.)
• texte epistolare (corespondenţă privată, corespondenţă oficială etc.)
• texte jurnalistice (reportaj, interviu, articol, anunţ publicitar etc.)
• texte juridic-administrative sau ştiinţifice (lege, regulament, raport, referat, studiu
ştiinţific etc.)
• texte argumentative (eseu, discurs oratoric, prelegere etc.)

Acestea pot fi repartizate fie mai multe la o temă, fie câte unul la fiecare temă. Concepte
precum ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr; ”eu” ficţional / “eu” real; text ficţional /text nonficţional vor fi abordate în studiul comparativ al textelor ficţionale şi nonficţionale.
Pentru sugestii privind textele care pot fi propuse pentru studiu la fiecare temă, vezi Anexa.

3. Literatură şi alte arte: literatură şi cinematografie
Se recomandă studiul unor creaţii cinematografice, în vederea sesizării relaţiilor dintre
literatură şi alte limbaje artistice. În şcolile care nu au dotare tehnică pentru vizionarea unor
filme la clasă, profesorii pot recomanda elevilor vizionarea unor filme din programele de
televiziune, urmând ca acestea să fie discutate la orele de Limba şi literatura română.
Se vor discuta următoarele noţiuni de artă cinematografică: scenariu, regie, imagine,
coloană sonoră, interpretare actoricească.
Se vor studia:
• două filme, de preferinţă ecranizări ale unor opere literare sau în relaţie cu scenariile
cinematografice respective
Este de dorit ca, în măsura posibilităţilor, creaţiile cinematografice să fie alese astfel
încât să poată fi corelate cu grupajele tematice de la punctul 1.

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Studiul limbii române se axează pe două coordonate principale: (a) normativă şi (b)
funcţională, având ca obiectiv formarea la elevi a unor deprinderi de a folosi limba română
corect, adecvat şi eficient în producerea şi receptarea textelor orale şi scrise.
Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau
de profesori, integrându-le acolo unde consideră că au eficienţă didactică. Se recomandă,
pentru studiul limbii române, folosirea, de preferinţă, a textelor selectate pentru domeniul
Literatură.
În funcţie de cunoştinţele elevilor se vor actualiza şi consolida noţiunile de fonetică,
vocabular, morfologie, sintaxă şi stilistică dobândite în gimnaziu.
Aspectele teoretice vor fi reduse la strictul necesar, în favoarea aplicaţiilor practice.

1. Producerea mesajelor orale şi scrise
1.1. Exprimarea orală

• Dialogul
  • - tipuri: conversaţia cotidiană, discuţia argumentativă
  • - reguli ale dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/cedarea cuvântului
  • la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.)
  • - tehnici ale dialogului eficient
  • - adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.)
  • - adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)
  • - structura dialogului (replica; perechi de replici; grupaje de replici etc.)
  • - argumentare şi contraargumentare în dialog
• Monologul
  • - tipuri: povestirea / relatarea orală, descrierea orală, argumentarea orală
  • - reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile
  • auditoriului etc.)
  • - tehnici ale monologului eficient
  • - adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context)
  • - adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare / persuasiune,
  • divertisment etc.)
  • - structura monologului (introducerea, cuprinsul, încheierea)
1.2. Exprimarea scrisă
  • - tipuri de texte: relatarea unei experienţe personale, descriere, argumentare,
  • rezumat, caracterizare de personaj, povestire, fişe de lectură, jurnal de lectură,
  • referat, eseu structurat, eseu liber; ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă
  • privată şi oficială, formulare tipizate
  • - etapele redactării (pregătirea/documentarea, alcătuirea planului de idei,
  • redactarea, verificarea şi corectarea, forma finală)
  • - reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvare la situaţie – de ex.
  • cerinţele privind tema textului, limita de spaţiu etc. –, adecvare stilistică,
  • aşezare în pagină, lizibilitate)
  • - etape şi reguli specifice de redactare în funcţie de tipul de text
1.3. Niveluri de constituire a mesajului
• fonetic, ortografic şi de punctuaţie
  • - pronunţarea corectă: pronunţarea neologismelor (hiat, diftong, accent), evitarea
  • cacofoniei
  • - scrierea corectă a cuvintelor (în special a neologismelor)
  • - scrierea cu majusculă
  • - despărţirea cuvintelor în silabe
  • - folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie
• morfosintactic
  • - folosirea corectă a formelor flexionare (pluralul substantivelor, articularea
  • substantivelor, forme cazuale)
  • - folosirea corectă a acordului gramatical (între predicat şi subiect - acordul logic,
  • acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)
  • - evitarea anacolutului
• lexico-semantic
  • - cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor)
  • - folosirea adecvată a cuvintelor în context
  • - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică
  • - utilizarea corectă a derivatelor şi a compuselor (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide)
  • - schimbarea categoriei gramaticale
  • - cunoaşterea relaţiilor semantice (sinonimie, antonimie, polisemie; omonimie) şi
  • actualizarea lor în context
• stilistico-textual
  • - adecvarea registrelor stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) la situaţia de
  • comunicare
  • - coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă
  • - tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
• nonverbal şi paraverbal
  • - gesturi, mimică, poziţie a corpului; tonalitate, accent, pauze în vorbire, ritm etc.
2. Receptarea mesajelor orale şi scrise
2.1. Receptarea diverselor tipuri de mesaje
  • - schema comunicării concepută de Roman Jakobson (componentele şi funcţiile
  • actului de comunicare)
  • - informaţia verbală în mass media audio-vizuale (ştiri radio, ştiri TV)
  • - factori care înlesnesc sau perturbă receptarea (codul, canalul, contextul)
  • - principiile ascultării active
2.2. Niveluri ale receptării
• fonetic, ortografic şi de punctuaţie
  • - dificultăţi de înţelegere a mesajului cauzate de forme incorecte de pronunţare
  • - rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise
• morfosintactic
  • - ambiguităţi morfosintactice care îngreunează înţelegerea mesajului
• lexico-semantic
  • - interpretarea sensului cuvintelor în context
  • - rolul câmpurilor semantice în interpretarea mesajelor scrise şi orale
• stilistico-textual
  • - rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice
  • - rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor
  • - receptarea în funcţie de tipurile de texte (ficţionale şi nonficţionale)
  • - receptarea în raport cu genurile şi speciile literare în care se încadrează textele respective
  • - tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ
• nonverbal şi paraverbal
  • - influenţa elementelor nonverbale şi paraverbale asupra înţelegerii mesajului oral

SUGESTII METODOLOGICE
• Orientarea studiului către elev. Profesorii vor lua ca reper nevoile reale ale elevilor,
adaptându-şi demersurile didactice în funcţie de acestea. Finalităţile disciplinei se
pot realiza eficient prin centrarea pe procesul învăţării, pe activitatea elevului. De
aici decurge necesitatea de a pune un accent mai mare pe activităţile didactice de tip
formativ şi performativ, care presupun implicare şi interacţiune pentru rezolvarea
unor sarcini de învăţare concrete. Profesorii se vor ghida în activitatea la clasă în
primul rând după programa şcolară şi vor folosi manualele ca instrumente de lucru
flexibile şi adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrează.
Profesorii au libertatea de a selecta atât metodele pe care le consideră cele mai
adecvate pentru atingerea finalităţilor vizate, cât şi temele şi textele pentru studiu.
Opţiunea pentru selectarea temelor şi a textelor se poate baza pe chestionare de
evaluare a capacitaţilor şi a intereselor de studiu ale elevilor din clasă.

• Caracterul funcţional, practic, aplicativ al predării-învăţării. Având în vedere că
programa are la bază competenţele generale şi cele specifice, conţinuturile apar, în
acest context, drept mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. În ceea ce
priveşte producerea de mesaje scrise şi orale se vizează competenţe procedurale care
să poată fi transferate în contexte diverse (rezumare, analiză, comparare,
argumentare, descriere etc.). Textele ficţionale şi nonficţionale vor fi folosite ca
mijloace pentru formarea deprinderilor de receptare, care să poată fi aplicate adecvat
şi la lectura altor texte de acelaşi tip. Pentru sugestii şi exemple de activităţi de
învăţare, se poate consulta volumul Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi
comunicare, liceu, Bucureşti, Editura Aramis, 2002, elaborat de Consiliul Naţional
pentru Curriculum.

• Diversificarea metodelor şi instrumentelor de evaluare. O eficienţă sporită a
învăţării decurge şi din tipurile de evaluare folosite în procesul didactic. Este
recomandabil ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale
toate tipurile de evaluare: evaluare iniţială, evaluare continuă şi evaluare sumativă;
evaluare de proces, de produs şi de progres. De asemenea, pentru a face învăţarea
mai atractivă pentru elevi, se pot folosi metode şi instrumente complementare de
evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigaţia, referatul,
proiectul, portofoliul, autoevaluarea. Pentru exemple şi sugestii, se poate consulta
volumul Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Bucureşti, Editura Aramis,
2001, elaborat de Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare.

ANEXĂ
Listele de exemple cuprind sugestii care pot orienta selectarea textelor pentru studiu.
Aceste liste sunt deschise autorilor de manuale şi profesorilor, care le pot completa cu
propriile opţiuni. Ele nu au caracter de obligativitate.

I. LITERATURĂ

1. Ficţiunea literară
De exemplu:
- pentru tema Adolescenţa: M. Eminescu, Fiind băiet păduri cutreieram; Ionel
Teodoreanu, La Medeleni; Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop; o povestire
de Radu Cosaşu din ciclul Supravieţuiri; J. D. Salinger, De veghe în lanul de
secară, Alain-Fournier, Cărarea pierdută, William Golding, Împăratul muştelor etc.

- pentru tema Joc şi joacă: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Nina Cassian, Poezii în
limba spargă; Tudor Arghezi, Prefaţă la Ţara piticilor, Mircea Cărtărescu, Orbitor;
Simona Popescu, Exuvii, J.W.Goethe, Poezie şi adevăr, Mark Twain, Tom Sawyer,
Lewis Caroll, Alice în ţara minunilor, Italo Calvino, Baronul din copaci etc.

- pentru tema Familia: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Ioan Slavici, Mara, Duiliu
Zamfirescu, Viaţa la ţară, Hortensia Papadat-Bengescu, Concert din muzică de
Bach, Marin Preda, Moromeţii; Fănuş Neagu, Vară buimacă, Honoré de Balzac,
Moş Goriot, John Steinbeck, La răsărit de Eden etc.

- pentru tema Şcoala: C. Negruzzi, Cum am învăţat româneşte; Ion Ghica,Şcoala acum 50
de ani; I. L. Caragiale, Bacalaureat, Triumful talentului, Un pedagog de şcoală nouă; D.
R. Popescu, Leul albastru; Ioan Groşan, Marea amărăciune; Radu Petrescu, Ocheanul
întors, James Joyce, Portretul artistului în tinereţe, Branislav Nuşici, Anii de şcoală etc.

- pentru tema Iubirea: G. Galaction, De la noi la Cladova; G. Ibrăileanu, Adela; Mircea
Eliade, Maitreyi; Radu Petrescu, Matei Iliescu; Mircea Cărtărescu, Travesti;
Shakespeare, Romeo şi Julieta; poezii de M. Eminescu (Dorinţa, Floare albastră,
Sara pe deal etc.), G. Coşbuc (Mânioasă, Nu te-ai priceput, Rea de plată etc.),
Lucian Blaga (Nu-mi presimţi, Lumina raiului, Izvorul nopţii etc.), Tudor Arghezi
(Creion, Morgenstimmung etc.), poezii de Ion Minulescu, Nichita Stănescu
(Adolescenţi pe mare etc.), Mircea Cărtărescu (Când ai nevoie de dragoste, Poema
chiuvetei, Mica elegie etc.), Cântarea cântărilor, William Shakespeare, Romeo şi
Julieta, Octavio Paz, Dubla flacără etc.

- pentru tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: Ion Ghica, O călătorie de la Bucureşti
la Iaşi înainte de 1848; V. Alecsandri, Balta Albă, Istoria unui galbân; Ion Marin
Sadoveanu, Sfârşit de veac în Bucureşti, G. Călinescu, Cartea nunţii; Gabriela
Adameşteanu, Dimineaţa pierdută; Silviu Angelescu, Calpuzanii; proză scurtă de
Mircea Nedelciu, Cristian Teodorescu; Victor Hugo, Mizerabilii, Honoré de Balzac,
Iluzii pierdute, Jack London, Martin Eden etc.

- pentru tema Aventură, călătorie: Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte; Panait
Istrati, Chira Chiralina; Jean Bart, Europolis; M. Sadoveanu, Zodia cancerului sau
Vremea Ducăi-Vodă; Radu Tudoran, Toate pânzele sus; Miguel de Cervantes
Saavedra, Don Quihote, Alexandre Dumas - tatăl, Cei trei muschetari; Herman
Melville, Moby Dick, E. Hemingway, Bătrânul şi marea etc.

- pentru tema Lumi fantastice: Mihai Eminescu, Sărmanul Dionis, I. L. Caragiale, La
Hanul lui Mânjoală, Kir Ianulea, Calul Dracului, Mircea Eliade, 12.000 de capete
de vite; Ov. S. Crohmălniceanu, Istorii insolite; V. Voiculescu, Şarpele Aliodor;
povestiri de Vladimir Colin (Broasca etc.), poezii de Leonid Dimov; Jules Verne,
20.000 de leghe sub mări; H. G. Wells, Oul de cristal; Dino Buzzati, Secretul
pădurii bătrâne; Michael Ende, Povestea fără sfârşit; Stanislaw Lem, Solaris etc.

- pentru tema Confruntări etice şi civice: Ioan Slavici, Moara cu noroc; Liviu
Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor; Augustin Buzura, Vocile nopţii; poezii de Ana
Blandiana, Mircea Dinescu, Ileana Mălăncioiu; Milan Kundera, Gluma etc.

- pentru tema Personalităţi, exemple, modele: Mănăstirea Argeşului; N. Bălcescu,
Românii supt Mihai-Voievod Viteazul; M. Eminescu, Andrei Mureşanu; M.
Sadoveanu, Fraţii Jderi; G. Călinescu, Bietul Ioanid; Eugene Ionesco, Regele
moare; P. B. Shelley, Prometeu dezlănţuit etc.

2. Ficţiune şi realitate
- pentru tema Adolescenţa: un text despre psihologia adolescenţei; un fragment de jurnal intim (de exemplu, Titu Maiorescu etc); Mircea Eliade, Memorii; Simone de Beauvoir, Aventurile unei fete cuminţi etc.

- pentru tema Joc şi joacă: descrierea unui joc pentru calculator (text publicitar); funcţiile jocului (text ştiinţific); L. Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor; Goethe, Poezie şi adevăr; V. Nabokov, Vorbeşte, memorie! etc.

- pentru tema Familia: un text legislativ privitor la familie; un reportaj despre situaţii de familie; Marin Preda, Viaţa ca o pradă etc.

- pentru tema Şcoala: un discurs oratoric pe tema învăţământului (Maiorescu, Delavrancea
etc.); un raport despre starea învăţământului; un fragment din legislaţia educaţională; Cătălin Bursaci, Prima carte, ultima carte; Radu Petrescu, Ocheanul întors etc.

- pentru tema Iubirea: un text ştiinţific despre psihologia adolescentului; o scrisoare de dragoste (Eminescu către Veronica Micle etc.); un eseu despre dragoste (Ortega y Gasset, Octavio Paz etc.), un fragment din Cântarea cântărilor, un fragment de jurnal sau de memorii etc.

- pentru tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: un document de epocă; un text istoriografic; un fragment de memorii sau de jurnal; un text publicistic din trecut sau din actualitate etc.

- pentru tema Aventură, călătorie: un text documentar despre exploratori celebri; un itinerar de călătorie; un eseu despre călătorie (Octavian Paler, Ana Blandiana etc.); un reportaj despre un eveniment aventuros etc.

- pentru tema Lumi fantastice: un text ştiinţific despre fenomene “paranormale”; o mărturie despre extratereştri; un eseu despre fantastic etc.

- pentru tema Confruntări etice şi civice: un text eseistic (N. Steinhardt, Jurnalul fericirii; Andrei Pleşu, Minima moralia; H. R. Patapievici, Cerul văzut prin lentilă  etc.); un discurs oratoric laic (Delavrancea, Cicero, Shakespeare, Antoniu şi Cleopatra etc.) sau religios; o polemică jurnalistică pe probleme etice etc.

- pentru tema Personalităţi, exemple, modele: un portret din G. Călinescu, Istoria literaturii române…; I. L. Caragiale, În Nirvana; M. Sadoveanu, Anii de ucenicie; un fragment de biografie sau de istorie romanţată etc.

3. Literatură şi alte arte: literatură şi cinematografie
De exemplu:
- ecranizări după opere de Ion Creangă, Ioan Slavici, I. L. Caragiale, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Marin Preda, Geo Bogza, William Shakespeare, Franz Kafka, Stanislaw Lem ş.a.


Taguri: liceu , programa , cls-IX-a , romana , clasa a-IX-a

Titluri asemanatoare


Poezii

  • Amintirea - Vasile Voiculescu

    Cum s-a trecut, plăpândă, amintirea Iubirii noastre, tocmai ca o floare Ce-ntr-un pahar îşi plânge strălucirea Ui...

  • Alb - George Bacovia

    Orchestra începu cu-o indignare gratioasă. Salonul alb visa cu roze albe -- Un vals de voaluri albe ... Spatiu, infini...

  • Epitalam - Zorica Latcu

    Iata, fecioare din Chios, rasare Luceafarul serii. Marea e lina, vazduhul e greu de miresmele verii. Tortele ard luminos...