Programa Limba si Literatura Romana clasa a-XI-a pentru Scoala de arte si meserii (SAM)



Prpgrama: Limba şi literatura română – anul de completare, clasa a XI-a, pentru Scoala de arte si meserii (SAM)
 
NOTĂ DE PREZENTARE
Conform Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3008 / 05.01.2005, privind anul de
completare, clasa a XI, disciplina limba şi literatura română are alocate, în trunchiul comun, 3 ore pe săptămână la toate profilurile şi specializările. În total, sunt 29 de săptămâni de şcoală, ceea ce reprezintă un număr de 87 de ore de limba şi literatura română pentru anul de completare.
Legea învăţământului precizează că rolul anului de completare este de a le oferi elevilor care au
parcurs clasele a IX-a şi a X-a pe traseul Şcolii de arte şi meserii posibilitatea să ajungă la acelaşi nivel de pregătire cu elevii care au parcurs aceleaşi clase pe traseul liceal.
Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba maternă, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise şi să participe în diverse situaţii de comunicare.

În elaborarea acestei programe s-au avut în vedere următoarele:
• Selectarea competenţelor şi a conţinuturilor – esenţiale pentru profilul absolventului de
învăţământ general – din programele de clasa a IX-a şi a X-a concepute pentru ciclul inferior
al traseului liceal şi care nu au fost cuprinse în programele de clasa a IX-a şi a X-a pentru
Şcoala de arte şi meserii.
• Dezvoltarea şi aprofundarea unor competenţe şi conţinuturi, vizate şi pe parcursul claselor a
IX-a şi a X-a ale Şcolii de arte şi meserii. Această reluare, cu accent pe dezvoltare şi
aprofundare, este menită să permită o bună integrare a elevilor veniţi din Şcoala de arte şi
meserii în ciclul superior al traseului liceal.
• Constituirea modulelor de conţinut care să fie adecvate competenţelor selectate şi care să
grupeze conţinuturile asociate acestora. Conţinuturile menţionate în programă sunt mijloace
de formare şi dezvoltare a competenţelor specifice propuse pentru acest an de studiu.
• Ponderea egală a numărului de texte literare şi a celor nonliterare sau aparţinând unor specii
de graniţă se datorează faptului că, în clasele a IX-a şi a X-a, programele pentru Şcoala de
arte şi meserii au urmărit în special competenţele de comunicare (de receptare şi de
producere) în specializarea urmată de elevi, în vreme ce în traseul liceal au fost studiate mai
multe tipuri de texte nonliterare şi de graniţă.
• Conturarea unui parcurs didactic coerent şi echilibrat, capabil să armonizeze complexitatea
obiectului de studiu cu modalităţile didactice de abordare a acestuia.
• Un accent important se pune pe formarea şi exersarea deprinderilor de receptare şi de
producere a unor texte diverse, care să-i ajute pe elevi în dezvoltarea personală şi profesională
ulterioară.
• Identificarea modalităţilor optime de realizare a competenţelor specifice, de adaptare a
studiului limbii şi literaturii române la grupul-ţintă şi la finalităţile urmărite în cadrul anului
de completare. Pentru a facilita recunoaşterea competenţelor de comunicare în cadrul
calificării dobândite prin traseul SAM, competenţelor dobândite prin programă li se pot
asocia valori variabile de credite, corespunzătoare unităţii de competenţă pentru abilităţi cheie
„Comunicare şi numeraţie“ pentru nivelul 2, elaborată în cadrul programului de modernizare
a învăţământului profesional şi tehnic (engl. TVET), Phare RO 0108.01.
 
COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în
producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare
2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în
receptarea diferitelor texte literare
3.

Argumentarea scrisă şi orală a propriilor opinii în diverse situaţii de
comunicare
VALORI ŞI ATITUDINI
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile
abilităţi de comunicare
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului
acesteia în dezvoltarea personală şi pentru îmbogăţirea orizontului cultural
• Cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în
domeniul literaturii
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje
receptate
• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii
române
• Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi

 
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare
Competenţe specifice - Conţinuturi
1.1 Receptarea adecvată a sensului / sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise
- texte literare şi nonliterare; texte memorialistice; texte epistolare; cronica literară / recenzia; eseul / studiul critic; cronica de spectacol; cronica de film; documente scrise în limbaj de specialitate;
- informaţia verbală în mass-media (ştiri radio, TV);
- factori care înlesnesc sau perturbă receptarea (codul,
canalul, contextul);

1.2. Identificarea elementelor specifice din structura unor texte diferite studiate
- text narativ, descriptiv, informativ, argumentativ;

1.3 Folosirea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog
- dezbaterea; interviul de angajare; monologul argumentativ; folosirea adecvată a limbajului de
specialitate; prezentarea orală a proiectelor; - repere ale unei conversaţii civilizate; principiile
ascultării active, claritatea expunerii, folosirea elementelor nonverbale în comunicarea orală;

1.4. Redactarea unor compoziţii despre textele studiate şi alcătuirea unor texte funcţionale sau a unor proiecte
- eseu structurat, eseu liber;
- comentariu, analiză;
- proiect:
- utilizarea surselor de documentare (manuale, articole, studii, internet, documentaţii tehnice);
- valorificarea documentaţiei de specialitate (registre,bonuri, evidenţe simple, jurnale, corespondenţă oficială).

2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare
 
2.1. Analiza principalelor elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ
- specii epice: povestire, roman;
- temă şi motive;
- particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative studiate;
- particularităţi ale compoziţiei în textele narative studiate (incipit, final, episoade / secvenţe narative, tehnici narative);
- instanţe ale comunicării în textul narativ;
- tipuri de perspectivă narativă;
- stil direct, stil indirect, stil indirect liber;
- momente ale evoluţiei prozei în literatura română;

2.2. Analiza principalelor elemente de compoziţie şi de limbaj în textul poetic
- teme şi motive;
- particularităţi ale compoziţiei textului poetic (titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv);
- figuri semantice (tropi);
- instanţe ale comunicării în textul poetic;
- momente ale evoluţiei poeziei în literatura română;
 
2.3 Analiza principalelor elemente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic şi artei spectacolului
- particularităţi ale construcţiei textului dramatic: dialogurile personajelor, notaţiile autorului;
- particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic;
- coduri folosite în arta spectacolului;
- momente ale evoluţiei dramaturgiei (creaţie dramatică şi spectacol) în cultura română;

2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor
literare studiate
- temă şi motive; viziune despre lume;
- perspective de interpretare a textelor;
- argumentarea propriilor interpretări şi judecaţi de valoare;
- utilizarea judecăţilor de valoare ale criticii literare;

2.5 compararea limbajului cinematografic cu acela al textului scris
- limbajul cinematografic (coduri: vizual, auditiv, verbal etc.);
- concepte specifice: regie, scenariu, imagine, coloană sonoră, interpretare actoricească.

3. Argumentarea scrisă şi orală a propriilor opinii în diverse situaţii de comunicare
 
3.1 Identificarea structurilor argumentative într-un text
- textul argumentativ: structuri şi tehnici de
argumentare;

3.2 Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii
- monolog argumentativ, dezbatere;
- interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi istoria literară, în cronici de spectacol sau de film.

RECOMANDĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
Conţinuturile învăţării sunt grupate în două domenii: I. Literatură şi II. Limbă şi comunicare.
În domeniul Literatură, programa anului de completare urmăreşte aprofundarea studiului privind principalele tipuri de texte literare; noţiunile şi tehnicile de analiză şi de interpretare menite să înlesnească receptarea prozei, a poeziei, a dramaturgiei; repere de ordin istoric, care să ajute la formarea unei viziuni de ansamblu asupra valorilor şi evoluţiei literaturii române.
În programă, conţinuturile sunt incluse în câteva module, ceea ce le permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile optime pentru organizarea parcursului didactic (modalitatea de corelare a conţinuturilor, ordinea abordării acestora, structurarea unităţilor didactice). Pentru domeniul Literatură, se recomandă un număr minim de texte / creaţii artistice (minimum 7 texte:
o povestire, un roman, patru poezii, un text dramatic). Profesorii şi autorii de manuale vor alege cel puţin 4 texte care să aparţină unor autori canonici din următoarea lista: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L.Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu. Pentru celelalte creaţii literare selectate, profesorii şi autorii de manuale se pot orienta spre alţi autori, ale căror texte ilustrează cerinţele programei.
De asemenea, se vor studia integral sau fragmentar minimum 7 texte, câte unul pentru fiecare dintre următoarele tipuri: text memorialistic; text epistolar; recenzie / cronică literară; eseu / studiu critic; cronică de spectacol; cronică de film; ştiri radio, TV.
În alegerea textelor se va tine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare modul de conţinuturi, de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare; volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil.
Pentru studiul romanului, al textului dramatic şi al textelor poetice, profesorul va propune alte opere decât cele studiate în anii anteriori. Acolo unde consideră necesar, profesorul poate mări numărul de texte, inclusiv cu texte din literatura universală.

LITERATURĂ

1. Receptarea textelor literare
1.1. Lectura textelor literare
A. Lectura prozei narative: înţelegere şi interpretare
• Specii epice: povestire, roman. Textele propuse pentru studiu trebuie să permită discutarea unor aspecte precum: temă şi motive; particularităţile de construcţie a subiectului şi de compoziţie în textele narative studiate; instanţe ale comunicării în textul narativ; tipuri de perspectivă narativă; stil direct, stil indirect, stil indirect liber.
• Evoluţia prozei în literatura română: repere. Acest tip de conţinut poate fi realizat prin prezentarea unor tabele sinoptice, prin realizarea unor proiecte elaborate de elevi, în care să detalieze o anumită epocă (la alegerea acestora), cu exemplificări de texte citite de ei din literatura română şi din literatura universală, prin activităţi de plasare într-un context dat (literar, cultural, istoric) a unor autori / texte studiate sau citite.

B. Lectura poeziei
• Patru texte poetice, care să ilustreze aspecte specifice şi diferite ale genului: instanţele comunicării în textul poetic; teme şi motive, particularităţi ale compoziţiei textului poetic (titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv); figuri semantice (tropi).
• Evoluţia poeziei în literatura română: repere.

1.2. Puncte de vedere diferite în receptarea textelor literare
A. Interpretarea textului literar
• Argumentarea opiniilor personale.
B. Valorificarea opiniilor din critica literară (recenzia / cronica literară; eseul / studiul critic)
2. Literatură şi alte arte
2.1. Textul dramatic şi arta spectacolului
• Studiul unui text dramatic (comedie sau dramă) şi familiarizarea elevilor cu arta spectacolului. În acest scop, profesorii pot să vizioneze împreună cu elevii spectacole de teatru, pot folosi înregistrări video ale unor spectacole sau înregistrări audio ale unor dramatizări radiofonice, fotografii din spectacole sau pot realiza împreună cu elevii dramatizări ale piesei citite, astfel încât aceştia să înţeleagă elementele specifice artei spectacolului şi relaţia dintre textul dramatic şi punerea lui în scenă. Studiul textului dramatic va viza: particularităţi ale construcţiei textului dramatic: dialogul, notaţiile autorului; particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic; coduri folosite în arta spectacolului.
• Cronica de spectacol, discutată în relaţie cu textul dramatic şi punerea în scenă a acestuia.
• Evoluţia dramaturgiei (creaţie dramatică şi spectacol) în cultura română: repere.

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Studiul limbii române se axează pe două coordonate principale: (a) normativă şi (b) funcţională, având ca obiectiv formarea la elevi a unor deprinderi de a folosi limba română corect, adecvat şi eficient în producerea şi receptarea textelor orale şi scrise.
Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau de profesori, integrându-le acolo unde consideră că au eficienţă didactică. Se recomandă, pentru studiul limbii române, folosirea, de preferinţă, a textelor selectate pentru domeniul Literatură, dar şi a unor texte de limbă vorbită.
În funcţie de cunoştinţele elevilor se vor actualiza şi consolida noţiunile de fonetică, lexico-semantică, morfologie, sintaxă şi stilistică dobândite în gimnaziu şi în clasele a IX-a şi a X-a.
La începutul anului şcolar, profesorul va evalua achiziţiile elevilor în domeniul limbii. În raport de observaţiile făcute, va stabili care sunt conţinuturile de recuperat şi de actualizat în domeniul limbii.
Aceste conţinuturi vor fi abordate aplicativ, atât în receptarea textelor literare sau nonliterare, cât şi în producerea de texte diverse. Practica raţională a limbii vizează sesizarea rolului elementelor de construcţie a comunicării şi folosirea corectă a acestora în propria comunicare.
1. Receptarea unor mesaje diverse, orale şi scrise
• un text memorialistic, un text epistolar; o cronică literară sau o recenzie; un eseu sau un studiu critic (text argumentativ); o cronică de spectacol; o cronică de film;
• informaţia verbală în mass-media audio-vizuale: ştiri radio, TV; factori care înlesnesc sau perturbă receptarea (codul, canalul, contextul);
• tipuri de texte: narativ, descriptiv, informativ (ştiri), argumentativ.
 
2. Producerea unor mesaje diverse, orale şi scrise
• exprimare scrisă: argumentare, descriere, eseu structurat, eseu liber; comentariu, analiză; proiect;
• exprimare orală: dezbatere, interviu de angajare, monolog argumentativ.

SUGESTII METODOLOGICE
• Orientarea studiului către elev. Profesorii vor lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-şi demersurile didactice în funcţie de acestea. Finalităţile disciplinei se pot realiza eficient prin centrarea pe procesul învăţării, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune un accent mai mare pe activităţile didactice de tip formativ şi performativ, care presupun implicare şi interacţiune pentru rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. Profesorii se vor ghida în activitatea la clasă în primul rând după programa şcolară şi vor folosi manualele ca instrumente de lucru flexibile şi adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrează. Profesorii au libertatea de a selecta atât metodele pe care le consideră cele mai adecvate pentru atingerea finalităţilor vizate, cât şi textele pentru studiu. Conţinuturile din domeniul limbii, neprecizate în actuala programă, vor fi selectate în funcţie de nivelul achiziţiilor elevilor, astfel încât să vizeze folosirea corectă şi adecvată a elementelor de construcţie a comunicării în mesajele, orale şi scrise, produse de elevi.
• Caracterul funcţional, practic, aplicativ al predării-învăţării. Având în vedere că programa are la bază competenţele generale şi cele specifice, conţinuturile apar, în acest context, drept mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale se vizează competenţe procedurale care să poată fi transferate în contexte diverse (rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc.). Textele ficţionale şi nonficţionale vor fi folosite ca mijloace pentru formarea deprinderilor de receptare, care să poată fi aplicate adecvat şi la lectura altor texte de acelaşi tip. Pentru sugestii şi exemple de activităţi de învăţare, se poate consulta volumul Ghid metodologic.
Aria curriculară Limbă şi comunicare, liceu, Bucureşti, Editura Aramis, 2002, elaborat de Consiliul Naţional pentru Curriculum.
• Diversificarea metodelor şi instrumentelor de evaluare. O eficienţă sporită a învăţării decurge şi din tipurile de evaluare folosite în procesul didactic. Este recomandabil ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile de evaluare: evaluare iniţială, evaluare continuă şi evaluare sumativă; evaluare de proces, de produs şi de progres. De asemenea, pentru a face învăţarea mai atractivă pentru elevi, se pot folosi metode şi instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigaţia, referatul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea.
Pentru exemple şi sugestii, puteţi consulta volumul Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Bucureşti, Editura Aramis, 2001, elaborat de Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare.


Taguri: liceu , programa , cls-XI-a , romana , SAM , clasa a-XI-a

Titluri asemanatoare


Poezii