Rondelul ctitorilor de Alexandru Macedonski



In zugraveala invechita
El, searbad; ea, cu ruje-aprinse,
Biserica de ei cladita
O tin cu degete intinse. Naluci din vechiul timp desprinse,
Stiu viata lor ca e sfarsita
In zugraveala invechita,
El, searbad; ea, cu ruje-aprinse. Si nu-si blesteama-a lor ursita...
Dar orice candeli când vad stinse,
Si sfanta slujba parasita,
Ei plang cu lacrimi neinvinse
In zugraveala invechita.


Alte poezii de Alexandru Macedonski





Poezii

  • Copilărie - Ana Blandiana

    Din oglindă mă privea un trup firav Cu claviatura coastelor distinctă, Inima-apăsa pe clape grav Şi-ncerca să-apar...

  • Cătelusul schiop - Elena Farago

    Eu am numai trei picioare, Si de-abia mă misc: top, top, Râd când mă-ntalnesc copiii, Si mă cheama "cuciu schiop...

  • Adio - Mihai Eminescu

    De-acuma nu te-oi mai vedea, Rămâi, rămâi, cu bine! Mă voi feri în calea mea De tine. De astăzi dar tu fă ce vr...