Portret de Dan Galbina



Poemul acesta se scrie tîrziu
când au plecat cu totii sau nimeni nu e viu ... ... dau să ies, dinlăuntru prin gură
si mă lovesc amarnic de dinti ...
ce frumosi mai eram si ce cuminti
cu raiul aproape, la o azvîrlitură. Numai să vii odată duduie
să-mi bati portretul în cuie.


Alte poezii de Dan Galbina