Chemare de Daniel Branzai



Rasuna clopotul tariilor in dunga.
E zi de bocet si de plins amar,
Stau muntii muti si cerul sta sa plinga
Christos, divinul, moare pe Calvar. Multimea sta-mpietrita la o parte,
Pamintul se cutremura uimit,
Dintre tilhari, Isus si-nalta glasul
Strigind spre bolta: "Iata! S-a sfirsit!" E-o proclamare-n glasul care striga.
E-o anuntare-a unei biruinti,
E glasul Celui care sta sa-nvinga,
Fauritor de cale pentru sfinti. Sfirsitu-s-a de-acum domnia mortii
Sfirsita-i tirania lui Satan
In lemnul Crucii e canatul portii
Prin care El ne cheama-n alt liman. In zi de jale, ceas de biruinta!
Calcind pe moarte, El imparte har.
Tu azi primeste, frate de credinta
Si-ntrind prin Cruce, sari peste hotar!


Alte poezii de Daniel Branzai





Poezii

  • Te intreb - Viorica Salajeanu

    A fost al tau vreodata vintul Sau Universul nesfirsit ? Ori soarele din cer luindu-l L-ai dus in miini la asfintit ? Ai ...

  • Lauda - Nichifor Crainic

    Tu, cel ce te ascunzi în eterna-ti amiaza Si lumea o spanzuri în haos de-o raza, Metanie tie, Parinte. Izvod nevazut a...

  • Cărbunii - Octavian Goga

    Cărbunii când ţi-or arde-n vatră În seri de ani târzii şi goi, Tu stând la lespedea de piatră Să te gândeşti...