Tainica fratie de Daniel Branzai



Cu cel ce frate mi-i in stari,
N-am taine, taina-i sa sporeasca;
Cu-acel strain, n-am cunoscut,
N-am gind pe care sa-l citeasca. De nu ni-i calea la-mindoi
Cararea strimta spre Golgota,
Nu cint-acelasi glas in noi,
Nu plinge-aceiasi struna nota. Cu-acel ratacitor, "strain",
Acasa sint, cu cel "de-acasa"
Si ne-mpartim ca pe-un tain
Si gindul spus si soapta-ntoarsa. Eu vorbe n-am cu cel limbut,
De "mut" sint lesne priceput.


Alte poezii de Daniel Branzai





Poezii

  • Te intreb - Viorica Salajeanu

    A fost al tau vreodata vintul Sau Universul nesfirsit ? Ori soarele din cer luindu-l L-ai dus in miini la asfintit ? Ai ...

  • Lauda - Nichifor Crainic

    Tu, cel ce te ascunzi în eterna-ti amiaza Si lumea o spanzuri în haos de-o raza, Metanie tie, Parinte. Izvod nevazut a...

  • Cărbunii - Octavian Goga

    Cărbunii când ţi-or arde-n vatră În seri de ani târzii şi goi, Tu stând la lespedea de piatră Să te gândeşti...