Maicii Domnului de Maria Eugenia Olaru



Cînd pâinea durerii o frîngi printre lacrimi
oftând şi cîntând bătrânele datini,
ce zidesc dinlăuntruri iubirilor noi
îmbracându-ne de ne-îmbrăcaţi şi de goi,
fi-va lacrima din miezul pâinii rădăcină de stea
şi rodirea acoperământul de nea.
Ca un crin aşezat în fereastră
fi-va zămislirea Dumnezeiască!
Şi atât de tainică trecând în lumină,
crin, doar un crin fără de vină!


Alte poezii de Maria Eugenia Olaru





Poezii

  • Zdreanţă - Tudor Arghezi

    L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă, Cel cu ochii de faianţă? E un câine zdrenţuros De flocos, dar e frumos. Parcă-i ...

  • Apa Bârsei - Dimitrie Bolintineanu

    Ca un fluviu d-aur, splendidă lumină, Peste patru taberi, varsă luna plină. Turcii şi tătarii somnului se dau; Ung...

  • Alb - George Bacovia

    Orchestra începu cu-o indignare gratioasă. Salonul alb visa cu roze albe -- Un vals de voaluri albe ... Spatiu, infini...