Zăpada mieilor de Maria Eugenia Olaru



Trecut-am prin vremuri înfioraţi
şi tăcând pe strada cu Frica.
Şi piciorul ei, ostenit, izbitor înainte-napoi,
lovit-a cu durere şi ură şi-n noi.
Şi deodată, în cîmpul tainelor ei,
ningea cu zăpadă de miei!
Înaintea vitrinelor cu măşti de hîrtie
sperat-am iubirea de-o veşnicie.
Cu mînuţele calde, lipite de geam
din iubire, Iubire mai mare cerşeam.
Şi singură, singură lacrima-şi căuta
să se prelingă în iesle de Stea.


Alte poezii de Maria Eugenia Olaru





Poezii

  • Afla - Lucian Avramescu

    poti sa apari in ferestre goala tinand discursuri interminabile despre tehnologia dragostei poti sa masori in rochie de...

  • Muntele - Marin Sorescu

    Tin locul unei pietre de pavaj, Am ajuns aici Printr-o regreatabila confuzie. Au trecut peste mine Masini mici, Autocam...

  • Romanţa cheii - Ion Minulescu

    Cheia ce mi-ai dat aseară - Cheia de la poarta verde - Am pierdut-o chiar aseară!... Dar ce cheie nu se pierde? Cheia ...