Fraza (elemente verbale ale comunicarii)
Frază
Unitate sintactică alcătuită din cel puţin două propoziţii. Frazele se clasifică după tipul relaţiilor care se stabilesc între propoziţii în:
1. fraze formate prin coordonare (relaţiile dintre propoziţii sunt numai de coordonare): „Am fost acolo şi le-am vorbit despre tine."
2. fraze formate prin subordonare (relaţiile dintre propoziţii sunt numai de subordonare): „Am văzut casa modestă în care s-a născut marele poet."
3. fraze mixte (raporturi de coordonare şi subordonare): „Am înţeles că a citit şi că i-au plăcut cărţile recomandate de mine."
Unitate frazeologică
Frazeologia este disciplina lingvistică al cărei obiect de cercetare îl constituie unităţile frazeologice dintr-o limbă. Unităţile frazeologice sunt combinaţii stabile de cuvinte care au un sens unitar.
O riguroasă şi argumentată clasificare a unităţilor frazeologice propune Theodor Hristea:
1. locuţiunile, care sunt „grupuri de cuvinte mai mult sau mai puţin sudate care au un înţeles unitar şi se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire": a se da pe brazdă, a da în primire etc.
2. expresiile, care sunt îmbinările stabile de cuvinte cu o expresivitate accentuată (care le diferenţiază de altfel de locuţiuni). în acest caz sunt considerate expresii construcţii de genul: a tăia frunză la câini, a-şi lua inima-n dinţi, a-i lipsi o doagă etc.
3. formulele şi clişeele internaţionale, care sunt grupări de cuvinte care circulă pe plan internaţional, fiind împrumutate cu aceeaşi formă: mărul discordiei, nodul gordian; în structura lor intră uneori un nume propriu şi au la bază legende.
Profesorul Theodor Hristea indică cele mai importante clişee internaţionale: arca lui Noe, firul Ariadnei, oul lui Columb etc.
Lingvistul citat consideră de asemenea unităţi frazeologice perifrazele care, „deşi nu sunt prea sudate, au, totuşi, o anumită frecvenţă ori sunt înzestrate cu
o doză oarecare de expresivitate": bardul de la Mirceşti etc.
Unităţi frazeologice sunt de asemenea şi locuţiunile de intensitate: îngheţat bocnă, îndrăgostit lulea, beat turtă etc.
Pentru problema unităţilor frazeologice, vezi Theodor Hristea, Sinteze de limba română, Ed. Albatros, Bucureşti, 1984, pp. 134-160.
Titluri asemanatoare
Gimnaziu
Categorii
Liceu
Poezii
-
Interior - Iulian Boldea
vaza de sticlă mată pe care neliniştile se depun ca un strat de praf sidefiu bibelouri cu sufletul trist lângă iriz...
-
Iubirea împărătească - Elena Armenescu
Prolog 1 Când tainic s-a deschis în întuneric Atotvăzătorul, imensul ochi himeric Pleoapa -Universul, s-a mişcat c...
-
Intr-o gradina - Ienachita Vacarescu
Într-o grădină, Lâng-o tulpină, Zării o floare, ca o lumină. S-o tai, se strică! S-o las, mi-e frică Că vine ...
Poeti
Cautari pe site
Familia de cuvinte plin , paronime , antonime , sinonime , accentul , desp r ire n silabe , diftong trifotng hiat , Familia lexical a cuv ntului a citi , familia lexicala a cuvantului vara , Clasa a lV a , Familia lexicala la chip , Caracterizare de personaj Eugentia text hamurabii , tabl familie cuvinte , Ghid metodologic aria curriculara Limba si comunicare , Familia lexicala a cuvantului verde , polisemie , Cuvinte cu acela i inteles ,