Fraza (elemente verbale ale comunicarii)
Frază
Unitate sintactică alcătuită din cel puţin două propoziţii. Frazele se clasifică după tipul relaţiilor care se stabilesc între propoziţii în:
1. fraze formate prin coordonare (relaţiile dintre propoziţii sunt numai de coordonare): „Am fost acolo şi le-am vorbit despre tine."
2. fraze formate prin subordonare (relaţiile dintre propoziţii sunt numai de subordonare): „Am văzut casa modestă în care s-a născut marele poet."
3. fraze mixte (raporturi de coordonare şi subordonare): „Am înţeles că a citit şi că i-au plăcut cărţile recomandate de mine."
Unitate frazeologică
Frazeologia este disciplina lingvistică al cărei obiect de cercetare îl constituie unităţile frazeologice dintr-o limbă. Unităţile frazeologice sunt combinaţii stabile de cuvinte care au un sens unitar.
O riguroasă şi argumentată clasificare a unităţilor frazeologice propune Theodor Hristea:
1. locuţiunile, care sunt „grupuri de cuvinte mai mult sau mai puţin sudate care au un înţeles unitar şi se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire": a se da pe brazdă, a da în primire etc.
2. expresiile, care sunt îmbinările stabile de cuvinte cu o expresivitate accentuată (care le diferenţiază de altfel de locuţiuni). în acest caz sunt considerate expresii construcţii de genul: a tăia frunză la câini, a-şi lua inima-n dinţi, a-i lipsi o doagă etc.
3. formulele şi clişeele internaţionale, care sunt grupări de cuvinte care circulă pe plan internaţional, fiind împrumutate cu aceeaşi formă: mărul discordiei, nodul gordian; în structura lor intră uneori un nume propriu şi au la bază legende.
Profesorul Theodor Hristea indică cele mai importante clişee internaţionale: arca lui Noe, firul Ariadnei, oul lui Columb etc.
Lingvistul citat consideră de asemenea unităţi frazeologice perifrazele care, „deşi nu sunt prea sudate, au, totuşi, o anumită frecvenţă ori sunt înzestrate cu
o doză oarecare de expresivitate": bardul de la Mirceşti etc.
Unităţi frazeologice sunt de asemenea şi locuţiunile de intensitate: îngheţat bocnă, îndrăgostit lulea, beat turtă etc.
Pentru problema unităţilor frazeologice, vezi Theodor Hristea, Sinteze de limba română, Ed. Albatros, Bucureşti, 1984, pp. 134-160.
Titluri asemanatoare
Gimnaziu
Categorii
Liceu
Poezii
-
Te intreb - Viorica Salajeanu
A fost al tau vreodata vintul Sau Universul nesfirsit ? Ori soarele din cer luindu-l L-ai dus in miini la asfintit ? Ai ...
-
Dodeskaden - Mircea Dinescu
Ce-ati facut cu nebunii din gari ? Macar ei n-aveau limba de cirpa. Saci cu piine,sudoare,tigari si tacerea complice si ...
-
Apa Bârsei - Dimitrie Bolintineanu
Ca un fluviu d-aur, splendidă lumină, Peste patru taberi, varsă luna plină. Turcii şi tătarii somnului se dau; Ung...
Poeti
Cautari pe site
Structurati intr un eseu analitic ipostaze ale copilariei in texte lirice si epice demonstr nd modalit ile specifice , Exemple de sinonime aproximative luate din poezii , text fic ional , Harap , Ginga sens opus , Repausul dominical text argumentativ , sinonime , momentele subiectului moara lui califar , Caracterizarea petrutei din Mircea carcarescu , caracterizarea lui alexandru macedon , Derivarea , Mijloace interne de imbogatire a vocabularului , Sens figurat , ciuleandra momentele subiectului , sufixe motionale , pleonasmul , Hanu Ancutei de Mihail Sadoveanu ESEU ,