Fraza (elemente verbale ale comunicarii)
Frază
Unitate sintactică alcătuită din cel puţin două propoziţii. Frazele se clasifică după tipul relaţiilor care se stabilesc între propoziţii în:
1. fraze formate prin coordonare (relaţiile dintre propoziţii sunt numai de coordonare): „Am fost acolo şi le-am vorbit despre tine."
2. fraze formate prin subordonare (relaţiile dintre propoziţii sunt numai de subordonare): „Am văzut casa modestă în care s-a născut marele poet."
3. fraze mixte (raporturi de coordonare şi subordonare): „Am înţeles că a citit şi că i-au plăcut cărţile recomandate de mine."
Unitate frazeologică
Frazeologia este disciplina lingvistică al cărei obiect de cercetare îl constituie unităţile frazeologice dintr-o limbă. Unităţile frazeologice sunt combinaţii stabile de cuvinte care au un sens unitar.
O riguroasă şi argumentată clasificare a unităţilor frazeologice propune Theodor Hristea:
1. locuţiunile, care sunt „grupuri de cuvinte mai mult sau mai puţin sudate care au un înţeles unitar şi se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire": a se da pe brazdă, a da în primire etc.
2. expresiile, care sunt îmbinările stabile de cuvinte cu o expresivitate accentuată (care le diferenţiază de altfel de locuţiuni). în acest caz sunt considerate expresii construcţii de genul: a tăia frunză la câini, a-şi lua inima-n dinţi, a-i lipsi o doagă etc.
3. formulele şi clişeele internaţionale, care sunt grupări de cuvinte care circulă pe plan internaţional, fiind împrumutate cu aceeaşi formă: mărul discordiei, nodul gordian; în structura lor intră uneori un nume propriu şi au la bază legende.
Profesorul Theodor Hristea indică cele mai importante clişee internaţionale: arca lui Noe, firul Ariadnei, oul lui Columb etc.
Lingvistul citat consideră de asemenea unităţi frazeologice perifrazele care, „deşi nu sunt prea sudate, au, totuşi, o anumită frecvenţă ori sunt înzestrate cu
o doză oarecare de expresivitate": bardul de la Mirceşti etc.
Unităţi frazeologice sunt de asemenea şi locuţiunile de intensitate: îngheţat bocnă, îndrăgostit lulea, beat turtă etc.
Pentru problema unităţilor frazeologice, vezi Theodor Hristea, Sinteze de limba română, Ed. Albatros, Bucureşti, 1984, pp. 134-160.
Titluri asemanatoare
Gimnaziu
Categorii
Liceu
Poezii
-
Cătelusul schiop - Elena Farago
Eu am numai trei picioare, Si de-abia mă misc: top, top, Râd când mă-ntalnesc copiii, Si mă cheama "cuciu schiop...
-
Intr-o gradina - Ienachita Vacarescu
Într-o grădină, Lâng-o tulpină, Zării o floare, ca o lumină. S-o tai, se strică! S-o las, mi-e frică Că vine ...
-
Melancolie - Daniel Branzai
De-afara, picuri mari si grei Din ploaia ce-anceput de-aseara, S-au strecurat in ochii mei Si sufletul mi-l infioara. -...
Poeti
Cautari pe site
Bubico momentele subiectului , Uimit sens opus , Desp r irea n silabe a numelui propriu , Roman , Sensul figurat stea , Motivarea ansentei mircea santimbreanu , Diftong triftong hiat , Bunica se preg te te s moara rezumat , Explica in 30 50 de cuvinte titlul Baraganul , Semnificatia titlului un mare foc , Familia predica la a cuv ntului stea , Caracterizarea verei , Formeaza prin derivare doua substantive de la adjectivul des , Rezumat la elev de mircea santimbreanu 4 rezultate , padurea spanzuratilor eseu , moara cu noroc eseu , SUBIECTE TEZA ROMANA CLS 5 ,