Fraza (elemente verbale ale comunicarii)
Frază
Unitate sintactică alcătuită din cel puţin două propoziţii. Frazele se clasifică după tipul relaţiilor care se stabilesc între propoziţii în:
1. fraze formate prin coordonare (relaţiile dintre propoziţii sunt numai de coordonare): „Am fost acolo şi le-am vorbit despre tine."
2. fraze formate prin subordonare (relaţiile dintre propoziţii sunt numai de subordonare): „Am văzut casa modestă în care s-a născut marele poet."
3. fraze mixte (raporturi de coordonare şi subordonare): „Am înţeles că a citit şi că i-au plăcut cărţile recomandate de mine."
Unitate frazeologică
Frazeologia este disciplina lingvistică al cărei obiect de cercetare îl constituie unităţile frazeologice dintr-o limbă. Unităţile frazeologice sunt combinaţii stabile de cuvinte care au un sens unitar.
O riguroasă şi argumentată clasificare a unităţilor frazeologice propune Theodor Hristea:
1. locuţiunile, care sunt „grupuri de cuvinte mai mult sau mai puţin sudate care au un înţeles unitar şi se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire": a se da pe brazdă, a da în primire etc.
2. expresiile, care sunt îmbinările stabile de cuvinte cu o expresivitate accentuată (care le diferenţiază de altfel de locuţiuni). în acest caz sunt considerate expresii construcţii de genul: a tăia frunză la câini, a-şi lua inima-n dinţi, a-i lipsi o doagă etc.
3. formulele şi clişeele internaţionale, care sunt grupări de cuvinte care circulă pe plan internaţional, fiind împrumutate cu aceeaşi formă: mărul discordiei, nodul gordian; în structura lor intră uneori un nume propriu şi au la bază legende.
Profesorul Theodor Hristea indică cele mai importante clişee internaţionale: arca lui Noe, firul Ariadnei, oul lui Columb etc.
Lingvistul citat consideră de asemenea unităţi frazeologice perifrazele care, „deşi nu sunt prea sudate, au, totuşi, o anumită frecvenţă ori sunt înzestrate cu
o doză oarecare de expresivitate": bardul de la Mirceşti etc.
Unităţi frazeologice sunt de asemenea şi locuţiunile de intensitate: îngheţat bocnă, îndrăgostit lulea, beat turtă etc.
Pentru problema unităţilor frazeologice, vezi Theodor Hristea, Sinteze de limba română, Ed. Albatros, Bucureşti, 1984, pp. 134-160.
Titluri asemanatoare
Gimnaziu
Categorii
Liceu
Poezii
-
Copilărie - Ana Blandiana
Din oglindă mă privea un trup firav Cu claviatura coastelor distinctă, Inima-apăsa pe clape grav Şi-ncerca să-apar...
-
Întâia scrisoare - O zi senină - Maria Eugenia Olaru
Este o zi cu desăvârşire senină şi, deşi plouă, Orice copil ştie, de acum, că în spatele norilor negri, cerul ...
-
Cărbunii - Octavian Goga
Cărbunii când ţi-or arde-n vatră În seri de ani târzii şi goi, Tu stând la lespedea de piatră Să te gândeşti...
Poeti
Cautari pe site
Antonime , derivarea cu sufixoide , Sensul figurat al cuv ntului obiectiv , omonime la cuvintul ficat , Mircea cartarescu , Darnicie de Mircea , Monologul si reguli , Negruzzi , eseu speranta si credinta valori de seama pentru cei care doresc sa ajunga in imparatia lui dumnezeu , scoala , ioan , rolul punctelor de suspensie , Acvariu se imparte in silabe , Cuvinte inrudite cu parinte , nuvela istorica , La ce se folosesc ghilimelele , La ce se folose te semnul exclam rii ,