Harap - Alb de Ion Creanga: Personajele



PERSONAJELE
Personajele (oameni, dar şi fiinţe himerice cu comportament omenesc) sunt purtatoare ale unor valori simbolice: binele şi răul în diversele lor ipostaze. Conflictul dintre bine şi rau se incheie prin victoria fortelor binelui.
Harap-Alb nu are puteri supranaturale şi nici insuşiri exceptionale (vitejie, dârzenie, isteţime), dar dobândeşte prin trecerea probelor o serie de calitati psiho-morale/ valori etice (mila, bunatatea, generozitatea, prietenia, respectarea juramantului, curajul) necesare unui imparat, in viziunea autorului. Sensul didactic al basmului este exprimat de Sfanta Duminica: „Cand vei ajunge şi tu odată mare şi tare,îi cauta să judeci lucrurile de-a fir-a-păr şi vei crede celor asupriţi şi necăjiţi, pentru că ştii acum ce e necazul. Numele personajului reflectă condiţia duală: rob, sluga (Harap) de origine nobila (Alb), iar sugestia cromatica alb-negru, traversarea unei stari intermediare (initierea), intre starea de inocenta/ naivitate (negru) şi „invierea" spirituala a celui ce va deveni imparat (alb).

Spanul nu este doar o intruchipare a raului, ci are şi rolul initiatorului, este „un rau necesar". De aceea calul nazdravan nu-1 ucide inainte ca initierea eroului sa se fi incheiat: »şi unii ca aceştia sunt trebuitori pe lume câteodată, pentru că fac pe oameni să prindă la minte...". Nu doar naratorul, ci şi personajele par a avea cunoştinţă de scenariul iniţiatic pe care trebuie să-1 traverseze protagonistul. Eroul (protagonistul) este sprijinit de ajutoare şi donatori: fiinţe cu insuşiri supranaturale (Sfânta Duminică), animale fabuloase (calul năzdrăvan, craiasa furnicilor şi a albinelor), fapturi himerice (cei cinci tovarăşi) sau obiecte miraculoase (aripile crăieselor, smicelele de mar, apa vie, apa moarta) şi se confrunta cu raufacatorul/ personajul antagonist (Spanul), care are şi functie de trimiţător. Personajul căutat este fata de împărat.

Specific basmului cult este modul în care se individualizeaza personajele. Cu exceptia eroului al carui caracter evolueaza pe parcurs, celelalte personaje reprezinta tipologii umane reductibile la o trasatura dominanta. Prin portretele fizice ale celor cinci tovaraşi ai eroului, se ironizeaza defecte umane (frigurosul, mancaciosul etc.), dar aspectul lor grotesc ascunde bunatatea şi prietenia. Imparatul Roş şi Spânul sunt răi şi vicleni.

Sfânta Duminică este înţeleaptă.
Personajele se individualizeaza prin limbaj. „Spânul trăieşte cu adevărat în replici (actele sale sunt convenţionale). [...]Foarte vii sunt fabuloşii tovarăşi de drum ai eroului şi câteva scene, cum ar fi aceea din casa de aramă, sunt memorabile. [..] Personajele nu ies nici o clipă din schematismul lors insă, retrăind în fiecare, Creangă umple schema de viată”.( N.Manolescu – Recitind poveştile lui Creangă)
Modalităţile narării sunt povestirea şi reprezentarea. Povestirea faptelor este uneori însţită de reflectiile/ comentariile naratorului şi este dublata de un plan al semnificatiilor simbolice.
Registrele stilistice popular, oral şi regional confera originalitate limbajului, care difera de al naratorului popular prin specificul integrarii termenilor, al modului de exprimare. „Prin astfel de mijloace, Creangă restituie povestirea funcţiunei ei estetice primitive, care este de a se adresa nu unor cititori, ci unui auditor, capabil a fi cucerit prin toate elementele de sugestie ale graiului viu". (Tudor Vianu – Arta prozatorilor români).
Limbajul cuprinde: termeni şi expresii populare, regionalisme fonetice sau lexicale, ziceri tipice/ eruditia paremiologica (frecventa proverbelor, a zicatorilor introduse in text prin expresia vorba ceea). Citatul paremiologic are o serie de efecte artistice: da rapiditate povestirii, anuland alte explicatii, produce haz, confera perspectiva umanismului popular asupra intamplarilor. Economia de mijloace artistice consta în absenţa metaforei, generalizarea comparaţiei (expresii consecrate din uz): “stăluceşte ca un soare”. În schimb, fregvenţa epitetului de caracterizare confer expresivitatea şi umorul.
"


Taguri: teorie , cls-IX-a , basmul , Harap-Alb , Ion Creanga , personajele , clasa a-IX-a

Titluri asemanatoare


Gimnaziu


Liceu



Autori

Marin Sorescu

poet,prozator,dramaturg,eseit

Ion Pillat

poet,eseit

Mihai Eminescu

poet,prozator

Ion Bogdan Lefter

poet,critic

Poezii

  • Nunta Zamfirei - George Cosbuc

    E lung pământul, ba e lat, Dar ca Săgeată de bogat Nici astăzi domn pe lume nu-i, Şi-avea o fată, - fata lui - Ic...

  • Interior - Iulian Boldea

    vaza de sticlă mată pe care neliniştile se depun ca un strat de praf sidefiu bibelouri cu sufletul trist lângă iriz...

  • nesfârşită-i surparea - Dorin Popa

    mi-a fost ruşine şi niciodată nu ţi-am scris niciodată n-am crezut că te-aş putea atinge unele semne te preveste...

Poeti

Cautari pe site

Cuvinte inrudite cu termenul cuvant , A se naste sens figurat , Sensul opus al cuvantului daruind , Cuvinte nrudite cu floare , familia de cuvinte pentru arta , Moara cu nororc , cuvintele au forma diferita , Sens opus al cuvantului blana , Poala sens figurat , Familia de cuvantul carte , Omonime gramatic , Omonime gramaticale , Omonimele gramaticale , Familia de cuvinte a cuvantului carte , rudit pentru nv tor , Cuvinte nrudite cu roman , Cuvinte cu sufixul iu ,