Programa Limba si Literatura Romana clasa a-X-a pentru Scoala de arte si meserii (SAM)



Programa: Limba şi literatura română, clasa a X-a, Şcoala de arte şi meserii 2

NOTĂ DE PREZENTARE
Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea
personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare „pentru a face faţă cerinţelor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere şi pentru a le facilita accesul post-şcolar la învăţarea pe toată durata vieţii“ (Memorandumul asupra învăţării permanente, 2002). Achiziţia, actualizarea continuă şi ridicarea nivelului de cunoaştere, de deprinderi şi de competenţe sunt considerate o condiţie preliminară de dezvoltare a tuturor cetăţenilor pentru participarea acestora în societatea învăţării, de la cetăţenia activă la integrarea pe piaţa muncii (cf. European Report on Quality Indicators of Lifelong Learning - Fifteen Quality Indicators, 2002, Comisia Europeană; Olivier de Schutter, Notis Lebessis, John Paterson, La governance dans l’Union européene, 2001).
Pe parcursul învăţământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând,
competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de
activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba maternă, să asculte, să
înţeleagă şi să producă mesaje, orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare.
Studiul limbii şi al literaturii române are, de asemenea, o contribuţie esenţială la formarea
unei personalităţi autonome şi creative a elevilor, capabile de discernământ şi de spirit critic, apte să-şi argumenteze propriile opţiuni, dotate cu sensibilitate estetică şi având conştiinţa propriei identităţi culturale.
Finalităţile disciplinei sunt reflectate nemijlocit în competenţele generale, în valorile şi în
atitudinile enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară
(competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării, sugestii metodologice). Aceste finalităţi îşi
găsesc corespondent în principal în domeniul Comunicare în limba maternă, aşa cum apare
acesta definit în documentele Uniunii Europene (Anexa 2 a Memorandumului), cât şi în
competenţele transversale, menţionate în acelaşi document, din domeniile Cultură
antreprenorială, Competenţe civice şi de relaţionare interpersonală, A învăţa să înveţi,
Sensibilizare la cultură.
Programa şcolară de Limba şi literatura română pentru clasa a X-a, traseul Şcoala de arte şi meserii (SAM), este corelată cu programa concepută pentru aceeaşi clasă din traseul liceal. În structura programei se regăsesc aproximativ 50% dintre competenţele specifice şi conţinuturile programei de liceu pentru clasa a X-a, fiind incluse, în plus, anumite conţinuturi şi competenţe specifice adecvate acestui traseu educaţional. Pentru a facilita recunoaşterea competenţelor de comunicare în cadrul calificării dobândite prin traseul SAM, competenţelor dobândite prin programă li se pot asocia valori variabile de credite, corespunzătoare unităţii de competenţă pentru abilităţile cheie „Comunicare şi numeraţie“, elaborată în cadrul programului de modernizare a învăţământului profesional şi tehnic (engl. TVET), Phare RO 0108.01. Unui credit îi corespunde un număr de aproximativ 60 de ore de predare-învăţare. Prin raportare la
echivalentul în ore din ciclul inferior al liceului, pentru transferul pe verticală, absolvenţii de
SAM vor recupera, fie individual, fie în cadrul anului de completare, activităţile de învăţare
creditate suplimentar în ciclul inferior al liceului.
 
În elaborarea acestei programe s-au avut în vedere următoarele:
1.

Reorientarea studiului limbii şi literaturii române în şcolile de arte şi meserii printr-o
proiectare curriculară modernă, bazată pe modelul comunicativ-funcţional şi pe modelul de cultură generală:
- se pune accent pe latura formativă şi pragmatică a învăţării, având ca scop formarea
deprinderilor de exprimare orală şi scrisă, conform normelor limbii literare;
- se oferă posibilităţi de opţiune în privinţa modalităţilor de studiu şi o corelare a
competenţelor şi conţinuturilor cu unităţile sociale şi tehnice din standardele de
pregătire profesională;
- au fost integrate, în cadrul competenţelor specifice şi al conţinuturilor, elemente ce apar
în unitatea de competenţă „Comunicare şi numeraţie“ (pentru nivelul I) din „Unităţile
de competenţă pentru abilităţi-cheie“, realizate în cadrul Proiectului TVET-Phare RO
0108.01.
2. Proiectarea conţinuturilor învăţării în funcţie de modelul curricular adoptat.
Conţinuturile sunt structurate în două domenii, Literatură şi Limbă şi comunicare, şi în
module subordonate fiecărui domeniu. Conţinuturile menţionate în programă sunt mijloace de
formare şi dezvoltare a competenţelor specifice propuse pentru fiecare an de studiu.

3. Conturarea unui parcurs didactic coerent şi echilibrat, capabil să armonizeze
complexitatea obiectului de studiu cu modalităţile didactice de abordare a acestuia, în conformitate cu specificul şcolilor de arte şi meserii.
Din acest punct de vedere, un accent important se pune pe formarea şi exersarea
deprinderilor de receptare şi de producere a unor texte diverse, care să-i ajute pe elevi în
dezvoltarea personală şi profesională ulterioară.

4. Identificarea modalităţilor optime de realizare a competenţelor specifice, de a adapta studiul limbii şi literaturii române la condiţiile particulare ale clasei şi la caracteristicile elevilor.
 
COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea
mesajelor în diferite situaţii de comunicare
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea
mesajelor în diferite situaţii de comunicare
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

VALORI ŞI ATITUDINI
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de
comunicare
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia
pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
• Cultivarea interesului şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice
• Formarea unor reprezentări culturale privind valorile literaturii române
 
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare
 Competenţe specifice Conţinuturi

1.1 Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în înţelegerea şi în producerea diverselor texte
- niveluri ale receptării şi producerii mesajelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal
- receptare: texte literare; documente simple (regulament de ordine interioară, extrase din normele de protecţia muncii, prospecte, cataloage, pliante etc.)
- redactare de texte: descriere, rezumat, caracterizare de personaj, comentariu de text (semnificaţia unui pasaj, a titlului, procedee artistice folosite şi rolul lor în text), compunere liberă; texte de tip funcţional: curriculum vitae, proces-verbal; scrisoarea de intenţie, scrisoarea în format electronic.

1.2 Explicarea terminologiei proprii specializării şi folosirea adecvată a acesteia în situaţii de comunicare diverse
- termeni din domeniile profesionale cunoscute
- documente simple de specialitate (fişe de lucru, bonuri, formulare tipizate, registre)
- prezentări orale sau scrise: prezentarea unui produs /serviciu, descrierea unei operaţii tehnice, explicaţii privind activitatea profesională desfăşurată

1.3 Participarea adecvată la  interacţiuni verbale în diferite situaţii de comunicare
- intervenţii simple într-o discuţie
- respectarea regulilor unei conversaţii civilizate şi a principiilor ascultării active; claritatea expunerii; folosirea elementelor nonverbale şi paraverbale în comunicarea orală etc.

2. Folosirea instrumentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare
2.1. Înţelegerea globală a sensului unui text dat
- stabilirea temei, a ideii centrale
- explicarea, cu ajutorul dicţionarului, a sensului contextual al cuvintelor necunoscute

2.2. Procesarea (selectarea şi restructurarea) informaţiilor esenţiale dintr-un text dat
- stabilirea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text
- rezumat
- identificarea câmpurilor semantice dominante dintr-un text
- sintetizarea informaţiilor obţinute dintr-un document simplu (date, termene de realizare, reguli, condiţii, forme de prezentare, parametri, evenimente)

2.3 Identificarea trăsăturilor specifice prozei narative, ale poeziei şi ale dramaturgiei
- particularităţi ale prozei narative
- particularităţi ale poeziei
- particularităţi ale textului dramatic

2.4 Utilizarea adecvată a conceptelor de teorie a literaturii în analiza şi în discutarea textelor literare studiate
- pentru proza narativă: momentele subiectului, autor, narator, personaje; registre stilistice
- pentru poezie: câmpuri semantice, procedee artistice, elemente de versificaţie
- pentru textul dramatic: acte, tablouri, personaje, replici, indicaţii scenice
 
3. Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
3.1 Susţinerea unui punct de vedere: formularea de argumente şi contraargumente
- argumentaţie simplă în diverse contexte: conversaţii pe teme curente sau specifice profesiei; discuţii pe marginea textelor literare

3.2 Evaluarea critică a unei argumentări
- grilă de evaluare a unei argumentări.

RECOMANDĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

Conţinuturile învăţării sunt grupate în două domenii:
Literatură şi
 Limbă şi comunicare.
În actualul curriculum se specifică, pentru domeniul Literatură, doar numărul minim de
texte/ creaţii artistice (pentru clasa a X-a: minimum 8 texte). Profesorii (şi autorii de manuale)
vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate.
În alegerea textelor se va ţine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare modul de
conţinuturi, de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul de dezvoltare
intelectuală şi de cultură generală al elevilor; atractivitate; valoare; volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil.
Acolo unde consideră necesar, profesorii (şi autorii de manuale) pot lărgi numărul de texte
pentru studiu, propunând inclusiv texte din literatura universală. De asemenea, pot fi incluse
texte suplimentare având caracter ilustrativ.

I. Literatură
1.1. Cum citesc proză narativă?
• momentele subiectului, autor, narator, personaje; registre stilistice
Se vor studia următoarele tipuri de texte
Proză scurtă: 1 basm cult, 1 nuvelă
Roman: 2 texte, din epoci diferite

1.2. Cum citesc poezie?
• câmpuri semantice, procedee artistice, elemente de versificaţie
Se va studia un grupaj de poezii alcătuit din minimum 3 texte.

1.3. Cum citesc textul dramatic?
• acte, tablouri, personaje, replici, indicaţii scenice
Se va studia 1 text dramatic.
Cele 8 texte obligatorii pentru studiu vor fi selectate din opera unor scriitori canonici
incluşi în următoarea listă: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu,
Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu,
Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita
Stănescu, Marin Sorescu.

II. Limbă şi comunicare
Studiul limbii române se axează pe două coordonate principale:
(a) normativă şi
(b) funcţională,
având ca obiectiv formarea la elevi a unor deprinderi de a folosi limba română corect, adecvat şi eficient în producerea şi receptarea textelor orale şi scrise.
Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau de
profesori, integrându-le acolo unde consideră că au eficienţă didactică. Se recomandă, pentru
studiul limbii române, folosirea, de preferinţă, a textelor selectate pentru domeniul Literatură,
dar şi a unor texte de limbă vorbită.
 
În funcţie de cunoştinţele elevilor se vor actualiza şi se vor consolida noţiunile de fonetică,
de vocabular, de morfologie, de sintaxă şi de stilistică dobândite în gimnaziu şi în clasa a IX-a.
Aspectele teoretice vor fi reduse la strictul necesar, în favoarea aplicaţiilor practice.
Conţinuturile din domeniul Limbă şi comunicare pot fi abordate aplicativ atât în
receptarea textelor literare sau nonliterare, cât şi în producerea de texte diverse. Practica raţională a limbii vizează sesizarea rolului elementelor de construcţie a comunicării şi folosirea corectă a acestora în propria comunicare scrisă şi orală.
Producerea şi receptarea mesajelor orale şi scrise
Se vor avea în vedere următoarele aspecte:
1. Normele literare privind ortografia şi punctuaţia, elemente de fonetică: scrierea şi
pronunţarea numelor proprii; scrierea şi pronunţarea neologismelor.
2. Nivelul lexico-semantic: utilizarea corectă a derivatelor şi a compuselor; folosirea
adecvată a cuvintelor în context; locuţiuni, expresii.
3. Nivelul morfosintactic: acordul gramatical; relaţii sintactice în propoziţie şi în frază
(interdependenţă, coordonare şi subordonare).
4. Elemente stilistico-textuale: coerenţă şi coeziune în exprimarea scrisă şi orală; registre
stilistice.
Comunicarea orală
D i a l o g u l
- tipuri: conversaţii pe teme curente sau specifice profesiei; discuţii pe marginea textelor
literare
- reguli ale dialogului (atenţia acordată interlocutorului, preluarea/cedarea cuvântului la
momentul
- oportun, dozarea participării la dialog etc.)
-ehnici ale dialogului eficient
- adecvarea la situaţia de comunicare dialogată (interlocutor, context etc.)
- adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)
-structura dialogului (replica; perechi de replici; grupaje de replici, formule de
deschidere, de menţinere, de încheiere a dialogului etc.)
- argumentare şi contraargumentare în dialog
M o n o l o g u l
- tipuri: povestirea / relatarea orală, descrierea orală, argumentarea orală, prezentarea
unui produs /serviciu uzual, descrierea unei operaţii tehnice, explicaţii privind
activitatea profesională desfăşurată
- reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile
auditoriului etc.)
- tehnici ale monologului eficient
- adecvarea la situaţia de comunicare monologată (auditoriu, context)
- adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)
-structura monologului (introducerea, cuprinsul, încheierea)
Rolul elementelor nonverbale şi paraverbale în comunicarea orală:
• gesturi, mimică, poziţie a corpului, pauze în vorbire, tonalitate, ritmul vorbirii etc.
 
Comunicarea scrisă
Redactarea de texte
-compuneri şcolare: rezumat, caracterizări de personaje, comentariu de text (semnificaţia
unui pasaj, a titlului, procedee artistice folosite şi rolul lor în text), compunere liberă;
- texte de tip funcţional: proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea
în format electronic;
- completarea documentelor simple de specialitate: fişe de lucru, bonuri, formulare tipizate,
registre.
Tipuri de texte nonliterare propuse spre discutare în orele de comunicare: documente
simple (regulament de ordine interioară, extrase din normele de protecţia muncii, prospecte,
cataloage, pliante).

SUGESTII METODOLOGICE
• Orientarea studiului către elev.
Profesorii vor lua în considerare nevoile reale ale elevilor, adaptându-şi demersurile
didactice în funcţie de acestea. Finalităţile disciplinei se pot realiza optim prin centrarea pe
procesul învăţării, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune un accent mai
mare pe activităţile didactice de tip formativ şi performativ, care presupun implicare şi
interacţiune pentru rezolvarea unor sarcini concrete de învăţare. Profesorii se vor ghida, în
activitatea la clasă, în primul rând, după programa şcolară şi vor folosi manualele ca instrumente de lucru flexibile şi adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi. Profesorii au libertatea de a selecta atât metodele pe care le consideră adecvate pentru atingerea finalităţilor vizate, cât şi temele şi textele pentru studiu. Opţiunea pentru selectarea temelor şi a textelor se poate baza pe chestionare de evaluare a capacitaţilor şi a intereselor de lectură ale elevilor din clasă.
• Caracterul funcţional, practic, aplicativ al predării-învăţării
Având în vedere că programa are la bază competenţele generale şi pe cele specifice,
conţinuturile apar, în acest context, drept mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. În ceea
ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale, sunt vizate competenţe procedurale care să poată fi transferate în contexte diverse (rezumare, analiză, argumentare, descriere etc.). Este important ca profesorii să aloce ore distincte de comunicare orală şi de comunicare scrisă, care să vizeze competenţele specifice şi conţinuturile propuse în programă. În cadrul lucrării scrise semestriale este necesar ca un subiect să conţină probleme de limbă şi comunicare (redactarea unui text funcţional care să aibă legătură cu specializarea elevilor; de pildă: justificarea opţiunii pentru profesia aleasă, descrierea unui produs, reclama unui produs din domeniul de specialitate, scrisoare de intenţie, curriculum vitae etc.). Pentru sugestii şi exemple de activităţi de învăţare, poate fi consultat volumul Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare, liceu, Bucureşti, Editura Aramis, 2002, elaborat de Consiliul Naţional pentru Curriculum.
• Diversificarea metodelor şi a instrumentelor de evaluare
O eficienţă sporită a învăţării decurge şi din tipurile de evaluare folosite în procesul
didactic. Este recomandabil ca profesorii să folosească, în mod adecvat, toate tipurile de
evaluare: evaluare iniţială, evaluare continuă şi evaluare sumativă; evaluare de proces, de produs şi de progres. De asemenea, este recomandabil ca profesorii să folosească metode şi instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea. Pentru exemple şi sugestii, poate fi consultat volumul Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Bucureşti, Editura Aramis, 2001, elaborat de Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare.


Taguri: liceu , programa , cls-X-a , romana , SAM , clasa a-X-a

Titluri asemanatoare


Poezii

  • Cărbunii - Octavian Goga

    Cărbunii când ţi-or arde-n vatră În seri de ani târzii şi goi, Tu stând la lespedea de piatră Să te gândeşti...

  • Anul Nou - Vasile Militaru

    Din cireşul veşniciei S-a mai scuturat o floare După ce-a visat sub lună După ce-a surâs sub soare. Şi-n clipiţ...

  • Clio - Mateiu Ion Caragiale

    Mi-a îngânat stăpâna: "Nu-n file-ngălbenite Stă-mbălsămată taina măririi strămoşeşti. Amurgul rug de purpur...