Programa Limba si Literatura Romana clasa a-XI-a

NOTĂ DE PREZENTARE
Pe parcursul ciclului superior al liceului (segment aparţinând învăţământului postobligatoriu), prin disciplina limba şi literatura română se urmăreşte consolidarea competenţelor de comunicare ale elevilor, indispensabile în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională. O notă specifică acestui ciclu de şcolaritate este dezvoltarea competenţei culturale a elevilor, ceea ce implică un demers de contextualizare istorică şi culturală a fenomenului literar. De asemenea, prin studiul limbii şi al literaturii române se urmăresc valori şi atitudini care să contribuie la formarea unei personalităţi autonome a elevilor, capabile de discernământ şi de spirit critic, apte să-şi argumenteze propriile opţiuni, dotate cu sensibilitate
estetică, având conştiinţa propriei identităţi culturale şi manifestând interes pentru varietatea formelor de expresie artistică.
Programele pentru clasele a XI-a şi a XII-a sunt unitare din punctul de vedere al competenţelor generale, al setului de valori şi atitudini urmărite pentru acest segment de şcolaritate şi al principiului de organizare al conţinuturilor pe durata celor doi ani de studiu. Programa este structurată pe aceleaşi domenii de conţinut incluse în programele pentru clasele a IX-a şi a X-a: „Limbă şi comunicare“ şi „Literatură“.
Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară: competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării, sugestii metodologice.
Continuitatea faţă de programele anterioare de limba şi literatura română (pentru învăţământ primar, gimnazial şi ciclul inferior al liceului) este asigurată prin paradigma comunicativ-funcţională a disciplinei.
Aceasta presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al literaturii în vederea consolidării
competenţelor de comunicare orală şi scrisă şi a deprinderilor de lectură (capacitatea de a înţelege şi interpreta textele, de a fi un cititor competent şi autonom, capacitatea de a înţelege dintr-o perspectivă personală viziunea despre lume, despre condiţia umană sau despre artă exprimate în textele studiate).
Specificul acestui segment de şcolaritate poate fi configurat în trei dimensiuni: familiarizarea cu noile norme lingvistice (aşa cum sunt ele recomandate în ediţia a II-a a DOOM); focalizarea pe formarea deprinderilor şi competenţelor de documentare ale elevilor; formarea competenţelor de lectură ale cititorului avizat, capabil să sintetizeze trăsăturile definitorii ale unei epoci culturale / ale unui curent cultural sau literar şi capabil să contextualizeze, să încadreze într-un context cultural larg textele studiate, să identifice apropierile dintre un text literar şi curentele / doctrinele estetice la care poate fi raportat sau particularităţile care-l individualizează în raport cu acestea. În clasele gimnaziale şi în ciclul inferior al liceului, textele literare au fost studiate preponderent din perspectivă structurală. Programele pentru clasele
a XI-a şi a XII-a sunt structurate pe principiul cronologic al fenomenului literar / cultural. Astfel, programa cuprinde câteva epoci mari, iar fiecare epocă va fi abordată din perspective diverse. În clasa a XI-a conţinuturile din domeniul literaturii sunt grupate în următoarele module: Fundamentele culturii române, Perioada veche, Perioada modernă : A. Secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea ; B. Perioada interbelică (romanul) , urmând ca, în clasa a XII-a, studiul să continue cu: Perioada interbelică (poezia) ; Perioada postbelică (romanul, poezia, dramaturgia).
Trăsăturile programei de limba şi literatura română pentru clasele a XI-a şi a XII-a sunt următoarele:
• urmărirea unui set unitar şi coerent de finalităţi ale studiului disciplinei pe parcursul ciclului superior al liceului, în continuitatea celor anterioare, din gimnaziu şi din ciclul inferior al liceului;
• adoptarea unui model didactic coerent, în cadrul căruia să apară evidentă deplasarea accentului de pe simpla achiziţionare de cunoştinţe pe formarea de competenţe şi atitudini, cu valenţe ulterioare de actualizare şi de extindere;
• diversificarea strategiilor, a ofertelor şi a situaţiilor de învăţare şi adaptarea acestora la grupul-ţintă;
• echilibrarea ponderii acordate în studiu variantei scrise şi celei orale;
• îmbinarea echilibrată a proceselor de receptare şi de producere a mesajului;
• adoptarea unei perspective consecvent comunicative, conform căreia accentul este pus pe aspectele concrete ale utilizării limbii;
• structurarea conţinuturilor din domeniul literaturii conform principiului cronologic;
• abordarea diferenţiată şi diversă a epocilor / curentelor indicate în programă prin: texte literare pentru studiul aprofundat, studii de caz, curente literare sau culturale, dezbateri ;
• abordarea integrată a domeniilor disciplinei: textul literar studiat sau temele propuse din domeniul literaturii devin nuclee care generează discutarea unor probleme de limbă (fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă) sau exersarea / practicarea comunicării (orale şi scrise).
Potrivit noilor planuri-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr.

5718/ 22.12.2005, la clasa a XI-a, disciplina limba şi literatura română se regăseşte în trunchiul comun (TC), la toate filierele, profilurile şi specializările, având alocate 3 ore pe săptămână.
Următoarele profiluri şi specializări au alocate, în plus, ore de limba şi literatura română în curriculumul diferenţiat, astfel:
• filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie (1 oră/ săptămână);
• filiera vocaţională, profil pedagogic, specializarea învăţător-educatoare (1 oră/ săptămână) ;
• filiera vocaţională, profil militar (MAI), specializarea ştiinţe sociale (1 oră/ săptămână) ;
• filiera vocaţională, profil teologic, specializarea teologie romano-catolică (1 oră/ săptămână) ;
• filiera vocaţională, profil teologic, specializarea teologie greco-catolică (1 oră/ săptămână) ;
• filiera vocaţională, profil teologic, specializarea teologie adventistă (2 ore/ săptămână).
Prezenta programă şcolară propune două tipuri de curriculum diferenţiat (CD):
• CD tip A – cu accent pe domeniul literatură, ale cărui conţinuturi sunt marcate în programă prin asterisc (*): pentru profilul umanist, specializarea filologie;
• CD tip B – cu accent pe domeniul limbă şi comunicare, ale cărui conţinuturi sunt marcate în
programă prin două asteriscuri (**), pentru:
o filiera vocaţională, profil pedagogic, specializarea învăţător-educatoare;
o filiera vocaţională, profil militar (MAI), specializarea ştiinţe sociale;
o filiera vocaţională, profil teologic, specializările teologie romano-catolică şi
greco-catolică.
Pentru specializarea teologie adventistă, care are alocate 2 ore / săptămână, curriculumul diferenţiat va cumula conţinuturile din CD tip A şi CD tip B.
 
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente
culturale / literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

• Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi
de comunicare
• Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia
pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
• Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală
 
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
Competenţe specifice / C o n ţ i n u t u r i
TC CD tip A* CD tip B**
 1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise
Achiziţiile din clasele anterioare în domeniul limbii şi vocabularului
CD tip B**:**Discurs specific domeniului de specializare (religios, administrativ, didactic etc.), studiat în legătură cu o anumită epocă

1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative
Norma literară, variante libere, registre stilistice, variante ortoepice, variante ortografice,variante morfologice
**Fonetică, vocabular, morfologie (reluare şi sistematizare)
**Sintaxa (doar la profilul pedagogic)

1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog
Ascultare activă, exprimarea opiniei, conversaţie, dezbatere, monolog informativ şi argumentativ, prezentarea orală a rezultatului unor documentări
*Prezentare de carte
**Discurs specific domeniului de specializare (comunicare didactică, discurs de amvon etc.)

1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare
Modalităţi de indicare a bibliografiei, normele citării
Analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat şi nestructurat
*Recenzie, cronica unui eveniment cultural
**Completarea / redactarea unor documente folosite curent în domeniul de specializare

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate
Lectură-înţelegere (înţelegerea globală a textului, analiza unor elemente ce pot conduce la
înţelegerea textului, anticipări); chei de lectură (titlu, incipit, simbol central, personaje etc.)
Texte de bază (poezie, proză), text din literatura populară, texte nonliterare (texte de doctrină,
texte istorice, filozofice, ştiinţifice, eseu literar, memorii etc.) ilustrative pentru studiile de caz
*1 text de bază pentru perioada veche;
*1 text din literatura cultă studiat în relaţie cu textul de literatură populară

2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte
Viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă
Literatură şi pictură (limbajul literaturii, limbajul picturii)
*Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în opera marilor clasici (studiu de caz)
 
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură
Lectură critică (elevii evaluează ceea ce au citit), lectură creativă (elevii extrapolează, caută
interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură)
*Jurnal de lectură

3. Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare

3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta
Curente culturale / literare –context istoric, social-politic, evenimenţial; trăsături ale
curentelor culturale / literare;
Referate, proiecte, studii de caz, dezbateri

3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc
până la începutul secolului al XX-lea
Originile, perioada veche, perioada modernă (secolul al XIX-lea – începutul secolului al
XX-lea; perioada interbelică: romanul)
*Prezentarea unor cărţi de istoria literaturii române

3.3. Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală
Curente culturale / literare româneşti în context european
*Texte din literatura universală

3.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme
Fişe de lucru, materiale documentare asupra unei epoci, a unui curent literar, sinopsis privind
dinamica fenomenului literar / cultural în diferite epoci, surse de documentare (inclusiv internetul)
**Surse de documentare în specializarea urmată

4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse
(scrise sau orale)
Dezbatere, eseu argumentativ *,
** Raţionamente specifice pentru domeniile de specializare

4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii
Interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară
 
A. Conţinuturi din domeniul literaturii
FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMÂNE
◦ Originile şi evoluţia limbii române (prezentare sintetică)
◦ Studiu de caz: Latinitate şi dacism, puncte de vedere privind fundamentele culturii române (selecţii din texte literare, eseuri, studii; de ex.: Gheorghe Asachi, La Italia, Vasile Alecsandri, Cântecul gintei latine, Mihai Eminescu, Memento mori, B. P. Haşdeu, Perit-au dacii?, Vasile Pârvan, Getica, Lucian Blaga, Revolta fondului nostru nelatin etc.)

PERIOADA VECHE
◦ Studiu de caz: Dimensiunea religioasă e existenţei (sugestii pentru alegerea fragmentelor ilustrative:
Viiaţa lumii de Miron Costin, fragmente relevante din scrierile cronicarilor, Cazania lui Varlaam, Didahiile lui Antim Ivireanul, Biblia de la Bucureşti etc.)
◦ Studiu de caz: Formarea conştiinţei istorice (se vor alege fragmente ilustrative din cronicile
moldoveneşti sau /şi din cele munteneşti)
*Se va studia 1 text de bază reprezentativ (de ex.: fragmente din cronicile moldoveneşti sau
munteneşti, Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir, Ţiganiada de Ion Budai Deleanu)

CURENTE CULTURALE/ LITERARE ÎN SECOLELE XVII-XVIII: UMANISMUL ŞI ILUMINISMUL
(prezentare sintetică)

PERIOADA MODERNĂ
a. Secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea
◦ Studiu de caz: Rolul literaturii în perioada paşoptistă (sugestii pentru alegerea fragmentelor ilustrative: articole programatice şi de doctrină)
◦ Forme hibride ale civilizaţiei româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea. Se va studia 1 text de bază din epoca respectivă pe această temă (de ex., Iaşii şi locuitorii lui la 1840 de Alecu Russo; Iaşii în 1844, Balta Albă, Iorgu de la Sadagura de Vasile Alecsandri; O călătorie de la Bucureşti la Iaşi înainte de 1848 de Ion Ghica etc.)
◦ Dezbatere: România, între Orient şi Occident (selecţii din texte literare, eseuri, studii, articole
jurnalistice; de ex., texte de Anton Pann, Ion Barbu ş.a. pentru ilustrarea temei balcanismului; polemici interbelice pe tema situării culturii şi civilizaţiei româneşti între Orient şi Occident – Liviu Rebreanu, Mihai Ralea, Eugen Filotti ş.a.; studii istoriografice sau de istorie culturală – Neagu Djuvara, P. P. Panaitescu, Alexandru Duţu, Anton Dumitriu ş.a.; luări de poziţie în contemporaneitate)
◦ Descoperirea literaturii populare. Se va studia 1 text de bază din literatura populară (de ex.: Mioriţa, Meşterul Manole etc.), discutat în relaţie cu 1 text din literatura cultă* pe aceeaşi temă
◦ Studiu de caz: criticismul junimist (sugestii de texte : În contra direcţiei de astăzi în cultura română, Direcţia nouă în poezia şi proza română)
*Studiu de caz: Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în opera marilor clasici (cu apel la lecturile anterioare

CURENTE CULTURALE / LITERARE ÎN SECOLUL XIX – ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX
◦ Romantismul – se vor studia 4 texte de bază, de poezie şi / sau proză, care să ilustreze temele romantice (3 texte din opera lui M. Eminescu, 1 text din romantismul paşoptist: Grigore Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, Costache Negruzzi ş.a.).
◦ Realismul – se vor studia 1 text de bază, selectat din proza lui I. L. Caragiale sau Ioan Slavici
◦ Simbolismul – se va studia 1 text de bază (o poezie sau un poem în proză / proză poematică) selectate din opera lui Alexandru Macedonski, Ştefan Petică, Dimitrie Anghel, Ion Minulescu ş.a.2
◦ Studiu de caz: Simbolismul european (grupaj ilustrativ de texte selectate din opera următorilor scriitori : Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé, Arthur Rimbaud; arte poetice)
◦ Prelungiri ale romantismului şi clasicismului – se va studia 1 text de bază (la alegere, din opera următorilor autori: George Coşbuc, Octavian Goga, St. O. Iosif)

2 Având în vedere complexitatea liricii lui George Bacovia, acesta se va studia în clasa a XII-a, în seria marilor poeţi interbelici.
 
b. Perioada interbelică
◦ Orientări tematice în romanul interbelic – se vor studia 2 texte de bază, câte unul dintre următoarele arii tematice:
- un roman psihologic (Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu, Adela de Garabet Ibrăileanu, Ioana sau Jocurile Daniei de Anton Holban, Gib Mihăescu, Rusoaica etc.)
- un roman al experienţei (Nuntă în cer, Maitreyi de Mircea Eliade, Întâmplări din irealitatea imediată de Max Blecher etc.)
◦ Studiu de caz: Modele epice în romanul interbelic (cu referire şi la romane studiate în anii anteriori)
În clasa a XI-a se vor studia minimum 11 texte de bază (în trunchiul comun) şi minimum 13* (la profilul umanist, specializarea filologie), 6 studii de caz (în trunchiul comun), respectiv 7* studii de caz (la profilul umanist, specializarea filologie) şi 1 dezbatere.
De asemenea, se va integra în oricare dintre perioadele abordate, la alegerea autorilor de manuale şi a profesorilor, şi o discuţie privind literatura şi pictura, în care va fi abordat comparativ modul în care o anumită temă este tratată prin limbajul specific al celor două arte. Sugestii pentru alegerea temelor de discuţie: Pictura religioasă medievală; Natura în poezia şi în pictura romantică; Universul rural în poezie şi în pictură etc.

Pornind de la textele de bază studiate, profesorii vor alege şi conţinuturile potrivite din domeniul „limbă şi comunicare“, conform recomandărilor programei.

B. Conţinuturi din domeniul limbă şi comunicare
Se vor avea în vedere aspectele normative, inclusiv cele recomandate în ed. a II-a a DOOM:
- norma literară – aspecte evolutive
- uzul diversificat al limbii literare
- variante literare libere
- registre stilistice
- neologisme împrumutate sau formate în interiorul limbii
- variante ortoepice, ortografice şi morfologice
De asemenea, se vor actualiza achiziţiile anterioare ce pot sprijini demersul de înţelegere şi interpretare a textelor literare studiate :
- denotaţie şi conotaţie; sensurile cuvintelor în context
- expresivitatea unor structuri morfologice şi sintactice
- figuri de stil şi procedee de expresivitate
** Fonetică, vocabular, morfologie (recapitularea şi sistematizarea achiziţiilor din gimnaziu). Sintaxa va intra la clasa a XI-a doar în curriculum-ul diferenţiat al profilului pedagogic, specializarea învăţător-educatoare, celelalte specializări urmând să aibă în vedere acest capitol în clasa a XII-a.
Comunicare orală şi scrisă (Singurul element nou al acestui domeniu faţă de programele anterioare este cel privitor la tehnicile de documentare. Celelalte conţinuturi au fost deja parcurse în anii anteriori, aşa încât acum vor fi exersate în contexte noi):
- tehnici de documentare pentru realizarea investigaţiilor, a proiectelor având ca obiect studii de caz sau dezbateri
- eseul structurat şi eseul liber – etape ale redactării
- structuri discursive în textele literare şi nonliterare (narativ, descriptiv, argumentativ, informativ)
- tehnici ale argumentării
- prezentarea orală a rezultatelor unei cercetări, documentări pe o temă dată
- strategii specifice folosite în monolog şi dialog
- adecvarea discursului oral la situaţii de comunicare diverse
- limbaje de specialitate** (folosite în texte didactice, administrative sau teologice)
 
Orientarea studiului către elev. Profesorii vor lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-şi demersurile didactice în funcţie de acestea. Finalităţile disciplinei se realizează eficient prin centrarea pe procesul învăţării, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune accent pe activităţile didactice de tip formativ şi performativ, care presupun implicare şi interacţiune în rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete. În activitatea la clasă, profesorii vor respecta programa şcolară şi vor folosi manualele ca instrumente de lucru
flexibile şi adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrează.

Caracterul funcţional, practic, aplicativ al predării-învăţării. Având în vedere că programa are la bază competenţe generale şi specifice, conţinuturile trebuie înţelese ca mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei.
În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale se vizează competenţe procedurale care să poată fi exersate pornind de la textele literare studiate sau în realizarea studiilor de caz şi a dezbaterilor propuse de programă. Problemele de limbă vor fi abordate în directă legătură cu textele studiate, astfel încât elevii să înţeleagă rolul acestora în comunicare. În acelaşi timp, se va urmări felul în care elevii integrează în mod corect şi adecvat achiziţiile lingvistice în propria exprimare, orală şi scrisă. Pentru sugestii şi exemple de activităţi de învăţare, se va consulta volumul Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare, liceu, Bucureşti,
Editura Aramis, 2002, elaborat de Consiliul Naţional pentru Curriculum.

Diversificarea metodelor şi instrumentelor de evaluare. O eficienţă sporită a învăţării poate fi asigurată prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic. Este recomandabil ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile de evaluare: iniţială, continuă şi sumativă, evaluare de proces, de produs şi de progres. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor folosi metode şi instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, portofoliul, autoevaluarea.
Pentru realizarea studiilor de caz se vor folosi investigaţia şi proiectul ca metode  complementare de evaluare.
Pentru exemple şi sugestii, se va consulta volumul Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Bucureşti, Editura Aramis, 2001, elaborat de Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare.
Există riscul ca unii profesori să abordeze într-un mod preponderent tradiţional aspectele legate de istoria literaturii române şi de contextul socio-istoric, cultural sau evenimenţial al unor momente importante ale acesteia. Tocmai de aceea, programa impune realizarea unor studii de caz şi a unor dezbateri care, alături de studiul aprofundat al textului, trebuie să constituie activităţi care să-i implice pe elevi în propria învăţare.
Parcursul istoric al literaturii implică, pe lângă cunoaşterea unor repere ale fenomenului cultural românesc sau formarea unei imagini de ansamblu asupra acestuia, şi exersarea gândirii critice şi autonome a elevilor, dezvoltarea competenţelor de comunicare şi de lectură pe marginea textelor sau curentelor studiate. Prezentăm în continuare felul în care ar trebui să se desfăşoare diferitele activităţi didactice prevăzute în programă.

• Tweet this article
• Distribuie
• 

Titluri asemanatoare

• Programa Limba si Literatura Romana clasa a-IX-a
• Programa Limba si Literatura Romana clasa a-X-a
• Programa Limba si Literatura Romana clasa a-XII-a
• Programa Limba si Literatura Romana clasa a-IX-a pentru Scoala de arte si meserii (SAM)

Gimnaziu

Liceu

Poezii

• Nunta Zamfirei - George Cosbuc

  E lung pământul, ba e lat, Dar ca Săgeată de bogat Nici astăzi domn pe lume nu-i, Şi-avea o fată, - fata lui - Ic...

• Interior - Iulian Boldea

  vaza de sticlă mată pe care neliniştile se depun ca un strat de praf sidefiu bibelouri cu sufletul trist lângă iriz...

• nesfârşită-i surparea - Dorin Popa

  mi-a fost ruşine şi niciodată nu ţi-am scris niciodată n-am crezut că te-aş putea atinge unele semne te preveste...

Poeti

• Daniel Branzai

• Ana Blandiana

• Dan Galbina

• Stefan Augustin Doinas

• Adrian Paunescu

• Octavian Goga

• Magda Isanos

• Ienachita Vacarescu

• Vasile Voiculescu

• Elena Farago

• Viorica Salajeanu

• Tudor Arghezi

• Nicolae Labis

• Lucian Avramescu

Cautari pe site

Familia lexical film , Cuvinte inrudite cu termenul cuvant , A se naste sens figurat , Sensul opus al cuvantului daruind , Cuvinte nrudite cu floare , familia de cuvinte pentru arta , Moara cu nororc , cuvintele au forma diferita , Sens opus al cuvantului blana , Poala sens figurat , Familia de cuvantul carte , Omonime gramatic , Omonime gramaticale , Omonimele gramaticale , Familia de cuvinte a cuvantului carte , rudit pentru nv tor , Cuvinte nrudite cu roman ,