Programa Limba si Literatura Romana clasa a-XII-a



Programa şcolară Limba şi literatura română – clasa a XII-a, (se aplică şi la clasa a XIII-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologică, ruta progresivă de calificare profesională.

NOTĂ DE PREZENTARE
Pe parcursul ciclului superior al liceului (segment aparţinând învăţământului postobligatoriu), prin disciplina limba şi literatura română se urmăreşte consolidarea competenţelor de comunicare ale elevilor, indispensabile în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională. O notă specifică acestui ciclu de şcolaritate este dezvoltarea competenţei culturale a elevilor, ceea ce implică un demers de contextualizare istorică şi culturală a fenomenului literar. De asemenea, prin studiul limbii şi al literaturii române se urmăresc valori şi atitudini care să contribuie la formarea unei personalităţi autonome a elevilor, capabile de discernământ şi de spirit critic, apte să-şi argumenteze propriile opţiuni, dotate cu sensibilitate estetică, având conştiinţa propriei identităţi culturale şi manifestând interes pentru varietatea formelor de expresie artistică şi pentru participarea la viaţa culturală.

Programele şcolare pentru ciclul superior al liceului sunt unitare din punctul de vedere al competenţelor generale, al setului de valori şi atitudini urmărite pentru acest segment de şcolaritate, precum şi din cel al principiului de organizare a conţinuturilor pe durata celor doi ani de studiu. Programa este structurată pe aceleaşi domenii de conţinut incluse în programele pentru clasele a IX-a şi a X-a: „Limbă şi comunicare“ şi „Literatură“.
Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini enunţate în prezenta programă, din care derivă întreaga structură curriculară: competenţe specifice, conţinuturi ale învăţării, sugestii metodologice.

Continuitatea faţă de programele anterioare de limba şi literatura română (pentru învăţământ primar, gimnazial şi ciclul inferior al liceului) este asigurată prin paradigma comunicativ-funcţională a disciplinei.
Aceasta presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al literaturii, în vederea consolidării competenţelor de comunicare orală şi scrisă şi a deprinderilor de lectură (capacitatea de a înţelege şi interpreta textele, de a fi un cititor competent şi autonom, capacitatea de a înţelege dintr-o perspectivă personală viziunea
despre lume, despre condiţia umană sau despre artă exprimate în textele studiate).
Specificul acestui segment de şcolaritate poate fi configurat în trei dimensiuni: în domeniul limbii, familiarizarea cu noile norme lingvistice (aşa cum sunt ele recomandate în ediţia a II-a a DOOM); în domeniul comunicării, dezvoltarea deprinderilor şi competenţelor de documentare şi argumentare ale elevilor; în domeniul literaturii, formarea competenţelor de lectură ale cititorului avizat, capabil să sintetizeze trăsăturile definitorii ale unei epoci culturale / ale unui curent cultural sau literar şi capabil să contextualizeze, să încadreze într-un context cultural
larg textele studiate, să identifice apropierile dintre un text literar şi curentele / doctrinele estetice la care poate fi raportat sau particularităţile care-l individualizează în raport cu acestea.

În clasele gimnaziale şi în ciclul inferior al liceului, textele literare au fost studiate preponderent din perspectivă structurală. Programele pentru clasele a XI-a şi a XII-a sunt structurate pe principiul evoluţiei fenomenului literar/ cultural. Astfel, programa cuprinde câteva epoci mari, iar fiecare epocă este abordată din perspective diverse. În clasa a XII-a, studiul vizează Perioada interbelică (exclusiv poezia) şi Perioada postbelică .
 
Trăsăturile programei de limba şi literatura română pentru clasele a XI-a şi a XII-a sunt următoarele:
• urmărirea unui set unitar şi coerent de finalităţi ale studiului disciplinei pe parcursul ciclului superior al liceului, în continuitatea celor anterioare, din gimnaziu şi din ciclul inferior al liceului;
• adoptarea unui model didactic coerent, în cadrul căruia să apară evidentă deplasarea accentului de pe simpla achiziţionare de cunoştinţe pe formarea de competenţe şi atitudini, cu valenţe ulterioare de actualizare şi de extindere;
• diversificarea strategiilor, a ofertelor şi a situaţiilor de învăţare şi adaptarea acestora la grupul-ţintă;
• echilibrarea ponderii acordate în studiu variantei scrise şi celei orale;
• îmbinarea echilibrată a proceselor de receptare şi de producere a mesajului;
• adoptarea unei perspective consecvent comunicative, conform căreia accentul este pus pe aspectele concrete ale utilizării limbii;
• structurarea conţinuturilor din domeniul literaturii conform principiului cronologic, al evoluţiei
fenomenului literar;
• abordarea diferenţiată şi diversă a epocilor / curentelor indicate în programă prin: texte literare pentru studiul aprofundat, studii de caz, curente culturale / literare, dezbateri;
• abordarea integrată a domeniilor disciplinei: textul literar studiat sau temele propuse din domeniul literaturii devin nuclee care generează discutarea unor probleme de limbă (fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă) sau exersarea / practicarea comunicării (orale şi scrise);
• deschidere spre abordările inter- şi transdisciplinare.
Potrivit planurilor-cadru de învăţământ pentru ciclul superior al liceului, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5718/ 22.12.2005, la clasa a XII-a, disciplina limba şi literatura română se regăseşte în trunchiul comun (TC), la toate filierele, profilurile şi specializările, având alocate 3 ore pe săptămână.
Următoarele filiere, profiluri şi specializări au alocate, în plus, ore de limba şi literatura română în curriculumul diferenţiat (CD), astfel:
• filiera teoretică, profil umanist, specializarea filologie (1 oră/ săptămână);
• filiera vocaţională, profil militar (MAI), specializarea ştiinţe sociale (1 oră/ săptămână);
• filiera vocaţională, profil teologic (cultul romano-catolic de limbă maghiară), specializarea teologie romano-catolică: (1 oră/ săptămână);
• filiera vocaţională, profil teologic, specializarea teologie greco-catolică (1 oră/ săptămână);
• filiera vocaţională, profil teologic, specializarea teologie adventistă (2 ore/ săptămână).
Prezenta programă şcolară propune două tipuri de curriculum diferenţiat:
• CD tip A* – cu accent pe domeniul literatură, ale cărui conţinuturi sunt marcate în programă prin asterisc (*): pentru profilul umanist, specializarea filologie;
• CD tip B** – cu accent pe domeniul limbă şi comunicare, ale cărui conţinuturi sunt marcate în programă prin două asteriscuri (**), pentru:
- filiera vocaţională, profil militar (MAI), specializarea ştiinţe sociale;
- filiera vocaţională, profil teologic (cultul romano-catolic de limbă maghiară), specializarea teologie romano-catolică: (1 oră/ săptămână);
- filiera vocaţională, profil teologic, specializarea greco-catolică.
Pentru specializarea teologie adventistă (CD – 2 ore/ săptămână), curriculumul diferenţiat va cumula conţinuturile din CD tip A* şi CD tip B**.
 
COMPETENŢE GENERALE
1.

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

VALORI ŞI ATITUDINI
• Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii
• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
• Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi
de comunicare
• Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi
• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural
• Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală
 
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE ACESTORA

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
Conţinuturi: trunchi comun ( Competenţe specifice TC) şi curriculum diferenţiat (CD)
TC CD tip A* CD tip B**

1.1. Aplicarea achiziţiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în reliefarea mesajului
Achiziţiile din clasele anterioare în domeniul limbii şi al vocabularului
Tipuri de discurs: publicistic şi politic
*Deixis, anaforă **Discurs specific domeniului de specializare (religios, administrativ etc.), studiat în legătură cu o anumită epocă

1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative, cu explicarea rolului acestora în reliefarea mesajului
Norma literară, variante libere
Anacolut, confuzii paronimice, pleonasm şi tautologie, cacofonie, adecvare / inadecvare stilistică
Punctuaţia şi justificările ei sintactice şi stilistice
*Noutăţi în conceperea Gramaticii Academiei
**Sintaxa (reluare şi sistematizare)

1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog, în vederea realizării unei comunicări eficiente şi personalizate
Ascultare activă, exprimarea opiniei, conversaţie, dezbatere, monolog informativ şi argumentativ, prezentare orală a rezultatului unor documentări
Regulile unui dialog / unei polemici civilizate
*Prezentarea operei autorului preferat
**Discurs specific domeniului de specializare

1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare, în vederea realizării unei comunicări eficiente şi personalizate
Etapele redactării unor lucrări precum analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat
şi nestructurat
*Scrierea unei prefeţe pentru cartea preferată
**Completarea / redactarea unor documente folosite curent în domeniul de specializare

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
 
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înţelegerii şi interpretării personalizate
Lectură-înţelegere (înţelegerea globală a textului, analiza unor elemente ce pot conduce la
înţelegerea textului, anticipări); chei de lectură (titlu, incipit, simbol central, personaje etc.)
Texte de bază (poezie, proză, dramaturgie), texte nonliterare (texte de doctrină, texte istorice,
filozofice, ştiinţifice, eseu literar, memorii etc.) ilustrative pentru studiile de caz
*2 poezii în plus pentru perioada interbelică
*2 poezii în plus pentru perioada postbelică

2.2. Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în textele studiate
Viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă
Literatură şi muzică (limbajul literaturii, limbajul muzicii)
* Fronda în literatura interbelică (studiu de caz)
 
2.3. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau de critici şi istorici literari
Lectură critică (elevii evaluează ceea ce au citit), lectură creativă (elevii extrapolează, formulează interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură)
*Forme ale istoriei şi criticii literare (studiu de caz)

3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale / literare
 
3.1. Analiza relaţiilor  dintre o operă studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta
Curente culturale / literare (modernism, tradiţionalism, orientări avangardiste, postmodernism) – context istoric, social-politic, evenimenţial; trăsături ale curentelor culturale / literare reflectate în textele studiate
Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în poezia interbelică;
Literatura aservită ideologiei comuniste; Tipuri de roman în perioada postbelică (studii de caz)
*(1) Dinamica unor specii: jurnalul, memoriile – apariţii editoriale după 1990;
(2)  Tendinţe în literatura română actuală (studiu de caz la alegere)

3.2. Integrarea cunoştinţelor privind limba şi literatura română într-o viziune coerentă asupraculturii româneşti
Perioada interbelică (poezia); perioada postbelică (poezia, romanul, dramaturgia)
Curente culturale / literare
*Prezentarea unor cărţi de istoria literaturii române

3.3. Analiza unor conexiuni între literatura română şi cea universală
Curente culturale / literare româneşti în context universal
Identitate culturală în context european (dezbatere)
*Texte din literatura universală

3.4. Selectarea unor tehnici adecvate de documentare şi cercetare a unei teme
Fişe de lucru, materiale documentare asupra unei epoci, a unui curent literar, sinopsis privind
dinamica fenomenului literar / cultural în diferite epoci, surse de documentare (inclusiv internetul)
**Surse de documentare în specializarea urmată

4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
 
4.1. Adecvarea tehnicilor şi strategiilor argumentative la situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale)
Dezbaterea în spaţiul public şi în spaţiul privat Eseul argumentativ
*,** Raţionamente specifice pentru domeniile de specializare

4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru a formula unor judecăţi proprii
Interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară
 
RECOMANDĂRI PRIVIND CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

A. Conţinuturi din domeniul literaturii
PERIOADA INTERBELICĂ: POEZIA
◦ Se vor studia minimum 4 texte de bază + *2 texte
Pentru poezia interbelică, se vor alege texte din opera următorilor autori: George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu.
◦ *Studiu de caz: Fronda în literatura interbelică
Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:
• texte poetice, fragmente de proză contestatară, manifeste literare aparţinând unor autori precum: Tristan Tzara, Geo Bogza, Ion Vinea, Ilarie Voronca, Eugen Ionescu (Nu), N. Steinhard (În genul… tinerilor) ş.a.;
• antologii recomandate: Antologia literaturii române de avangardă de Saşa Pană; Poezia
românească de avangardă de Gabriela Duda; Avangarda literară românească de Marin Mincu; Avangarda artistică a secolului XX de Mario de Michelli etc.
◦ Curente culturale / literare: modernism vs. tradiţionalism
Pentru realizarea unei prezentări sintetice a acestei teme se pot folosi:
• texte din poeţii studiaţi sau din opera altor poeţi interbelici: Al. Philippide, B. Fundoianu, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruş ş.a.;
• fragmente din texte de doctrină sau studii legate de temă aparţinând unor istorici, ideologi,
eseişti, filozofi, critici şi istorici literari interbelici sau contemporani: E. Lovinescu (Istoria
civilizaţiei române moderne, Istoria literaturii române contemporane), Ştefan Zeletin
(Neoliberalismul), G. Călinescu (Tipul firesc de roman), Pompiliu Constantinescu
(Tradiţionalism sau modernism?), N. Iorga (Literatura pe care o cere vremea, Tradiţie şi
inovaţie în artă), Nichifor Crainic (Sensul tradiţiei), Lucian Blaga (Revolta fondului nostru
nelatin), Z. Ornea (Tradiţionalism şi modernitate în deceniul al treilea), Ov. S. Crohmălniceanu
(Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I), D. Micu (Gândirea şi
gândirismul), Adrian Marino (Modern, modernism, modernitate), Nicolae Manolescu, Despre
poezie, Matei Călinescu (Conceptul modern de poezie, Cinci feţe ale modernităţii), Gh. Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernităţii ş.a.
◦ Curente culturale / literare: orientări avangardiste (prezentare sintetică a avangardei, cu accent pe specificul avangardei româneşti)
Pentru realizarea unei prezentări sintetice a acestei teme se pot folosi:
• texte literare şi manifeste avangardiste aparţinând unor autori precum: Tristan Tzara, Geo Bogza, Ion Vinea, Ilarie Voronca ş.a.;
• antologii recomandate: Antologia literaturii române de avangardă de Saşa Pană; Poezia
românească de avangardă de Gabriela Duda; Avangarda literară românească de Marin Mincu; Avangarda artistică a secolului XX de Mario de Michelli etc.;
• studii dedicate temei (de exemplu, Ion Pop, Avangarda în literatura română; Adrian Marino,
Dicţionar de idei literare – cap. Avangarda etc.).
◦ Studiu de caz: Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în poezia interbelică
Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:
• selecţii din texte literare ale poeţilor interbelici studiaţi;
• istorii literare, eseuri şi studii dedicate temei (de exemplu, Ov. S. Crohmălniceanu, op. cit.;
N. Manolescu, op. cit.; Mircea Scarlat, Istoria poeziei româneşti, vol. III; etc.).
◦ Dezbatere: Identitate culturală în context european
Pentru realizarea dezbaterii, se pot folosi surse precum:
• texte aparţinând unor autori precum: E. Lovinescu (Istoria civilizaţiei române moderne), G. Călinescu (cap. Specificul naţional din Istoria literaturii române de la origini până în prezent), Camil Petrescu (Sufletul naţional), Mihail Ralea (Europeism şi tradiţionalism), Liviu Rebreanu
(Specificul naţional, postulat al diferenţierii), Petre Pandrea (Specific naţional şi moment
istoric), Emil Cioran (Schimbarea la faţă a României), Mircea Vulcănescu (Dimensiunea
religioasă a existenţei), Lucian Blaga (Spaţiul mioritic), Mircea Eliade (articole legate de temă
din vol. Profetism românesc, 1990), Constantin Noica (Sentimentul românesc al fiinţei), Mircea Martin (G. Călinescu şi complexele literaturii române), Adrian Marino (Pentru Europa), Sorin Alexandrescu (Paradoxul român), Ioana Pârvulescu (Întoarcere în Bucureştiul interbelic) sau autori străini care au scris despre România interbelică (Paul Morand, Bucureşti) ş.a.;
• antologii recomandate: Dreptul la memorie (vol. III-IV), de Iordan Chimet; Atitudini şi polemici în presa literară interbelică (Universitatea din Bucureşti, 1984) etc.;
• CD-uri despre Bucureştiul interbelic, albume de epocă, albume de artă etc.

PERIOADA POSTBELICĂ
◦ Studiu de caz: Literatura aservită ideologiei comuniste
Pentru realizarea studiului de caz, se pot folosi:
• selecţii din texte literare ilustrative aparţinând unor autori precum: A. Toma, Dan Deşliu, Mihai Beniuc, Victor Tulbure ş.a.;
• antologii recomandate: Poezia unei religii politice de Eugen Negrici; Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii de Marin Niţescu etc.;
• studii: Eugen Negrici, Literatura română sub comunism; Sanda Codoş, Literatura între revoluţie şi reacţiune; Ana Selejan, Trădarea intelectualilor, Reeducare şi prigoană; Alexandru Muşina, Sinapse etc.
◦ Texte de bază: 2 romane (1 roman scris în perioada 1960-1980 şi 1 roman scris după 1980, cu focalizare diferită: tematică, tipologică etc.), 1 piesă de teatru şi 4 poezii (poeziile selectate pot aparţine unor autori postbelici reprezentativi, din una sau mai multe generaţii afirmate în această perioadă: de ex., generaţia războiului, generaţia ’60, generaţia ’70, generaţia ’80) + *2 poezii.
Pentru alegerea romanelor, puteţi recurge la texte din opera unor autori precum: Marin Preda,
Alexandru Ivasiuc, Augustin Buzura, Nicolae Breban, Ştefan Bănulescu, Fănuş Neagu, Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Sorin Titel, I. D. Sârbu, Gabriela Adameşteanu, Mircea Nedelciu, Mircea Cărtărescu, Ioan Groşan, Gheorghe Crăciun ş.a.
Pentru alegerea piesei de teatru, puteţi să vă orientaţi spre texte aparţinând unor autori precum: Marin Sorescu, Teodor Mazilu, Eugen Ionescu, Matei Vişniec ş.a.
Pentru alegerea poeziilor, veţi putea folosi texte din opera unor autori precum: Ştefan Augustin Doinaş, Radu Stanca, Geo Dumitrescu, Ion Caraion, Gellu Naum, Gherasim Luca, A. E. Baconski, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Mircea Dinescu, Emil Brumaru, Mircea Cărtărescu, Alexandru Muşina, Simona Popescu ş.a.
◦ Studiu de caz: Tipuri de roman în perioada postbelică
Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:
• trimiteri la romane postbelice studiate pe parcursul liceului;
• istorii literare, eseuri şi studii dedicate temei (de exemplu: N. Manolescu, Literatura română
postbelică, vol. II, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, vol. II şi III; Eugen Simion,
Scriitori români de azi; Eugen Negrici, Literatura română sub comunism, vol. I etc.).
◦ Curente culturale / literare: postmodernismul
Pentru realizarea unei prezentări sintetice a acestei teme se pot folosi:
• trimiteri la texte literare de poezie, proză sau dramaturgie aparţinând unor scriitori din generaţiile ’80, ’90, 2000;
• studii teoretice despre postmodernism: de exemplu, Postmodernismul românesc de Mircea
Cărtărescu; Postmodernism. Din istoria unei „bătălii“ culturale de Ion Bogdan-Lefter; Istoria
tragică & grotescă a întunecatului deceniu nouă de Radu G. Ţeposu; Trafic de frontieră. Proza
generaţiei ’80; Ochiul bifurcat, limba saşie de Adrian Oţoiu; Literatură şi subversivitate.
Descriere şi naraţiune în proza postmodernă românească de Carmen Muşat; Direcţia ’80 în
poezia română de Andrei Bodiu etc.;
• antologii recomandate: Caiete critice, nr. 1-2, 1986 (volum dedicat postmodernismului);
Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice de G. Crăciun; Antologia poeziei generaţiei ’80 de Alexandru Muşina; Caiete critice, nr. 2-3, 2005 (volum dedicat generaţiei 2000); Poezia română actuală (vol. I-III) de Marin Mincu etc.
◦ *Studiu de caz. Se va alege una dintre următoarele două teme propuse: (1) Dinamica unor specii: jurnalul, memoriile - apariţii editoriale după 1990, (2) Tendinţe în literatura română actuală Pentru realizarea studiului de caz Dinamica unor specii: jurnalul, memoriile – apariţii editoriale după 1990 se pot folosi:
• memorii şi jurnale scrise de autori precum: Mihail Sebastian, Mircea Eliade, N. Steinhardt,
I. D. Sârbu, Ion Ioanid, Radu Petrescu, Alice Voinescu, Jeni Acerian, Monica Lovinescu, Ioana Em. Petrescu, Mircea Cărtărescu ş.a.;
• eseuri şi studii dedicate temei (de exemplu: Ficţiunea jurnalului intim de Eugen Simion,
Literatura română în postceauşism, vol. I, de Dan C. Mihăilescu etc.).
Pentru realizarea studiului de caz Tendinţe în literatura română actuală se pot folosi trimiteri la texte din literatura actuală care să reflecte unele fenomene precum: „bătălii“ între generaţii şi între curente literare, revizuiri critice, mutaţii diverse în câmpul literar şi cultural etc.
◦ *Studiu de caz: Forme ale istoriei şi criticii literare
Pentru realizarea studiului de caz se pot folosi:
• texte care să ilustreze specii precum: istoria literară, monografia, eseul, studiul critic, cronica
literară, recenzia etc. ;
• autori recomandaţi: Titu Maiorescu, E. Lovinescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Mihail Ralea,
Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Paul Cornea, Ov. S. Crohmălniceanu, Eugen Negrici, Mihai Zamfir, Mircea Martin, Mircea Zaciu, Ion Pop, Radu G. Ţeposu, Ion Bogdan Lefter ş.a.
Numărul minim de texte de bază care vor fi studiate în clasa a XII-a este următorul: 8 texte de
poezie, 2 romane şi 1 piesă de teatru. Se vor realiza, de asemenea, 3 studii de caz, 3 prezentări ale unor curente culturale / literare şi 1 dezbatere. La specializarea filologie, se vor studia în plus
*4 texte de poezie şi se vor realiza încă *3 studii de caz.
Notă. Pe parcursul liceului, elevii vor studia cel puţin un text aparţinând următorilor autori: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

B. Conţinuturi din domeniul limbă şi comunicare
Se vor avea în vedere aspectele normative şi funcţionale ale studiului limbii:
- norma literară – aspecte evolutive; variante literare libere;
- exprimare corectă şi nuanţată: evitarea anacolutului, a confuziilor paronimice, a pleonasmului şi tautologiei, a cacofoniei; adecvare / inadecvare stilistică;
- punctuaţia şi justificările ei sintactice şi stilistice.

De asemenea, se vor actualiza achiziţiile anterioare ce pot sprijini demersul de înţelegere şi interpretare a
textelor literare studiate:
- denotaţie şi conotaţie; sensurile cuvintelor în context;
- figuri de stil şi procedee de expresivitate;
- ** sintaxă (recapitularea şi sistematizarea achiziţiilor din gimnaziu).
Ca elemente noi de conţinut, pentru CD tip A, se recomandă:
- *deixis, *anaforă;
- *noutăţi în conceperea Gramaticii Academiei.
Se vor actualiza, în contexte noi, următoarele achiziţii din domeniul comunicării orale şi scrise:
- tehnici de documentare pentru realizarea investigaţiilor, a proiectelor având ca obiect studii de caz sau dezbateri;
- eseul structurat şi eseul liber – etape ale redactării;
- argumentare;
- *prezentarea operei autorului preferat, *scrierea unei prefeţe pentru cartea preferată;
- **limbaje de specialitate.
Se vor aborda, ca elemente noi de conţinut, următoarele:
- dezbaterea în spaţiul public şi în spaţiul privat;
- regulile unui dialog / unei polemici civilizate;
- tipuri de discurs: publicistic, politic.

SUGESTII METODOLOGICE
Orientarea studiului către elev. Profesorii vor lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-şi demersurile didactice în funcţie de acestea. Finalităţile disciplinei se realizează eficient prin centrarea pe procesul învăţării, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune accent pe activităţile didactice de tip formativ şi performativ, care presupun implicare şi interacţiune în rezolvarea unor sarcini de învăţare concrete.
În activitatea la clasă, profesorii vor respecta programa şcolară şi vor folosi manualele ca instrumente de lucru flexibile şi adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrează.
Caracterul funcţional, practic, aplicativ al predării-învăţării. Având în vedere că programa are la bază competenţe generale şi specifice, conţinuturile trebuie înţelese ca mijloace de realizare a finalităţilor disciplinei. În ceea ce priveşte producerea de mesaje scrise şi orale se vizează competenţe procedurale care să poată fi exersate pornind de la textele literare studiate sau în realizarea studiilor de caz şi a dezbaterilor propuse de programă. Problemele de limbă vor fi abordate în directă legătură cu textele studiate, astfel încât elevii să înţeleagă rolul acestora în comunicare. În acelaşi timp, se va urmări felul în care elevii integrează în mod
corect şi adecvat achiziţiile lingvistice în propria exprimare, orală şi scrisă. Pentru sugestii şi exemple de activităţi de învăţare, se va consulta volumul Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă şi comunicare, liceu, Bucureşti, Editura Aramis, 2002, elaborat de Consiliul Naţional pentru Curriculum.
Diversificarea metodelor şi instrumentelor de evaluare. O eficienţă sporită a învăţării poate fi asigurată prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic. Este recomandabil ca profesorii să folosească în mod adecvat scopurilor educaţionale toate tipurile de evaluare: iniţială, continuă şi sumativă, evaluare de proces, de produs şi de progres. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor folosi metode şi instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, portofoliul, autoevaluarea.
Pentru realizarea studiilor de caz se vor folosi investigaţia şi proiectul ca metode complementare de evaluare.
Pentru exemple şi sugestii, se va consulta volumul Ghid de evaluare. Limba şi literatura română, Bucureşti, Editura Aramis, 2001, elaborat de Serviciul Naţional de Evaluare şi Examinare.
 
Există riscul ca unii profesori să abordeze într-un mod preponderent tradiţional aspectele legate de istoria literaturii române şi de contextul socio-istoric, cultural sau evenimenţial al unor momente importante ale acesteia. Tocmai de aceea, programa impune realizarea unor studii de caz şi a unor dezbateri care, alături de studiul aprofundat al textului, trebuie să constituie activităţi care să-i implice pe elevi în propria învăţare.
Parcursul istoric al literaturii implică, pe lângă cunoaşterea unor repere ale fenomenului cultural românesc sau formarea unei imagini de ansamblu asupra acestuia, şi exersarea gândirii critice şi autonome a elevilor, dezvoltarea competenţelor de comunicare şi de lectură pe marginea textelor sau curentelor studiate. Prezentăm în continuare felul în care ar trebui să se desfăşoare diferitele activităţi didactice prevăzute în programă.

Studiu de caz – presupune o etapă pregătitoare, în care elevii primesc bibliografie, sugestii pentru dezvoltarea temei sau sarcini de lucru concrete pentru explorarea temei; după o documentare prealabilă, elevii vor realiza o prezentare generală a temei, cu inserarea unor fragmente din texte ilustrative. Studiul de caz se poate realiza prin investigaţie sau prin proiecte elaborate de grupe de 4-6 elevi (1-2 grupe pentru fiecare studiu de caz). Studiile de caz vor fi repartizate grupelor încă de la începutul anului şcolar, astfel încât o grupă să aibă un singur studiu de caz. Fiecare prezentare va fi urmată de discuţii cu toată clasa, în care colegii pot cere lămuriri, pot comenta aspectele care li s-au părut interesante şi pot evalua activitatea grupelor. La rândul său, profesorul va evalua activitatea fiecărei grupe şi va nota elevii.

Dezbatere
– presupune indicarea, de către profesor, a coordonatelor discuţiei şi a unei bibliografii minimale. Dezbaterea se realizează în clasă, cu participarea a câte două echipe (echipa afirmatoare şi echipa negatoare). Profesorii şi elevii sunt deja familiarizaţi cu dezbaterea, din clasele a X-a şi a XI-a.
Sugerăm ca dezbaterea să fie urmată de un exerciţiu de reflecţie al fiecărui elev, concretizat în realizarea unui eseu pe tema dezbaterii realizate în clasă. Această modalitate de a încheia o dezbatere are în vedere ca elevii să-şi clarifice ideile puse în discuţie şi să-şi poată formula un punct de vedere propriu pornind de la informaţiile culese, de la argumentele şi contraargumentele valorificate în cadrul dezbaterii.
Abordarea textelor de bază – presupune combinarea perspectivii hermeneutice şi a celei contextuale.
Recomandăm ca activităţile de învăţare să se bazeze pe lucrul cu textul şi să fie orientate înspre
consolidarea deprinderilor de lectură, cu un accent pus pe ce înţeleg elevii din textul citit şi pe felul în care interpretează şi argumentează aceştia semnificaţiile unui text în funcţie de cele două perspective.



Taguri: liceu , programa , cls-XII-a , romana , clasa a-XII-a

Titluri asemanatoare