Semnele ortografice: Cratima si apostroful. Sinereza si Afereza



SEMNELE ORTOGRAFICE
    Semnele ortografice sunt înrudite  cu semnele de punctuaţie, uneori acestea fiind folosite şi ca semne  ortografice. Punctul, de exemplu, se foloseşte la abrevieri.

Semnele  ortografice propriu-zise sunt:
  a) cratima
  b) apostroful

a) CRATIMA marchează:
  •  rostirea  împreună a două sau mai multe cuvinte:
  * dacă lipsesc sunete: c-am plecat (că am plecat);  m-a văzut (mă a văzut)
  * se-nţelege (se înţelege); într-o zi (întru o zi)
  * dacă nu lipsesc sunete: dă-ne (ne dă) strigă-mă  (mă strigă)

•  scrierea unor cuvinte compuse, comune sau proprii:
  câine-lup; redactor-şef; floarea-soarelui;  Popeşti-Leordeni; Vinţu-de-Sus;

•  despărţirea  cuvintelor în silabe:
  ma-să; ba-la-dă; car-te; oa-meni;

• cantitatea, fiind pusă între două numerale: doua-trei;  cinci-şase; o sută-două;

Sinereza (fuziunea a două vocale într-un diftong  ascendent, prin transformarea primei vocale  în semivocală) poate fi obligatorie [de-a dreptul -[dea]; le-a dat  - [lea]; mi-a spus - [mia]; mi-o dă - [mio] sau facultativă, în  funcţie de rostirea în tempo rapid (de-abia) ori în tempo  lent (de abia). Există dublete sau triplete omofone  neomografe, scrise separat, sau când este vorba de cuvinte compuse  - cu cratimă sau "legat": într-una prep.+num., dar întruna adv.; l-a pr.+vb.aux., dar la prep.; ne-am pr.+vb.aux., dar neam s.n.; s-a pr.+vb.aux., dar sa pr., adj.pr.; v-a pr.+vb.aux.,
  dar va vb.aux.

Afereza (suprimarea vocalei iniţiale ori a unui grup de  sunete de la începutul cuvântului) lui î- de la începutul  cuvintelor de bază (ne-mpăcat, ne-ncetat, a re-mpărţi) se motivează prin  ritmul rapid al rostirii, iar cuvintele compuse cu prefixul sudat redau  rostirea în ritm lent (neîmpăcat, neîncetat, a reîmpărţi).


  •  Cratima serveşte la ataşarea anumitor prefixe sau sufixe (ex-ministru) şi uneşte elementele unor cuvinte  compuse: mai-mult-ca-perfect. La scrierea substantivelor compuse  disociabile, cratima dispare în cazul intercalării altor elemente: prim-ministru, dar primul nostru  ministru.

•   DOOM2  recomandă ataşarea fără cratimă a articolului sau a desinenţei la împrumuturile  - chiar ,neadaptate sub alte aspecte - terminate în litere din alfabetul limbii  române pronunţate ca în limba română: boardul, boarduri; clickul, clickuri;  trendul, trenduri.
 
  b. APOSTROFUL marchează absenţa accidentală în rostire a unor  sunete:
  Las'pe mine. Un'te duci? Da'cine eşti?  Dom'le, ce vrei? Am fost pân'în sat.

Distincţia  semne ortografice - semne de punctuaţie este într-o anumită  măsură artificială, nu numai pentru că scrierea corectă în sens larg include şi  punctuaţia, ci şi deoarece cratima este un semn numai preponderent ortografic,  bara oblică, blancul, linia de pauză şi punctul sunt mai ales semne de  punctuaţie, iar virgula, deşi semn de punctuaţie, priveşte într-o anumită  măsură şi ortografia în sens strict. Unele dintre acestea sunt folosite şi în  alte domenii, ca senine grafice cu diverse valori convenţionale.




Taguri: gimnaziu , gramatica , cls-V-a , cratima , apostrof , clasa a-V-a

Titluri asemanatoare


Gimnaziu


Liceu



Autori

Costache Negruzzi

prozator,nuvelist,pasoptist

Eugen Lovinescu

prozator,critic

Vasile Alecsandri

poet,prozator,dramaturg

Friedrich Holderlin

poet

Poezii

Poeti

Cautari pe site

alexandru refuzand apa , momentele subiectului o scrisoare pierduta , argumentarea , Caracterizarea lui robert din romanula dolescentului miop , caracrerizarea personajului din darnicir de mircea santimbreanu , Momentele subiectului bubico , Text clasa a ll ab , Rezumat motivarea absentei de mircea santimbreanu , momentele principale ale subiectului tinerete fara batranete si viata fara de moarte , Familia lexicala a cuvantului rusine , Recrea ia mare S ntimbreanu , Cpmentariu litersr un mare foc , enigma otiliei eseu , gura satului momentele subiectului , diftong triftong hiat , Rela iile dintre doua personaje Moara cu noroc , compunerea ,