Semnele ortografice: Cratima si apostroful. Sinereza si Afereza



SEMNELE ORTOGRAFICE
    Semnele ortografice sunt înrudite  cu semnele de punctuaţie, uneori acestea fiind folosite şi ca semne  ortografice. Punctul, de exemplu, se foloseşte la abrevieri.

Semnele  ortografice propriu-zise sunt:
  a) cratima
  b) apostroful

a) CRATIMA marchează:
  •  rostirea  împreună a două sau mai multe cuvinte:
  * dacă lipsesc sunete: c-am plecat (că am plecat);  m-a văzut (mă a văzut)
  * se-nţelege (se înţelege); într-o zi (întru o zi)
  * dacă nu lipsesc sunete: dă-ne (ne dă) strigă-mă  (mă strigă)

•  scrierea unor cuvinte compuse, comune sau proprii:
  câine-lup; redactor-şef; floarea-soarelui;  Popeşti-Leordeni; Vinţu-de-Sus;

•  despărţirea  cuvintelor în silabe:
  ma-să; ba-la-dă; car-te; oa-meni;

• cantitatea, fiind pusă între două numerale: doua-trei;  cinci-şase; o sută-două;

Sinereza (fuziunea a două vocale într-un diftong  ascendent, prin transformarea primei vocale  în semivocală) poate fi obligatorie [de-a dreptul -[dea]; le-a dat  - [lea]; mi-a spus - [mia]; mi-o dă - [mio] sau facultativă, în  funcţie de rostirea în tempo rapid (de-abia) ori în tempo  lent (de abia). Există dublete sau triplete omofone  neomografe, scrise separat, sau când este vorba de cuvinte compuse  - cu cratimă sau "legat": într-una prep.+num., dar întruna adv.; l-a pr.+vb.aux., dar la prep.; ne-am pr.+vb.aux., dar neam s.n.; s-a pr.+vb.aux., dar sa pr., adj.pr.; v-a pr.+vb.aux.,
  dar va vb.aux.

Afereza (suprimarea vocalei iniţiale ori a unui grup de  sunete de la începutul cuvântului) lui î- de la începutul  cuvintelor de bază (ne-mpăcat, ne-ncetat, a re-mpărţi) se motivează prin  ritmul rapid al rostirii, iar cuvintele compuse cu prefixul sudat redau  rostirea în ritm lent (neîmpăcat, neîncetat, a reîmpărţi).


  •  Cratima serveşte la ataşarea anumitor prefixe sau sufixe (ex-ministru) şi uneşte elementele unor cuvinte  compuse: mai-mult-ca-perfect. La scrierea substantivelor compuse  disociabile, cratima dispare în cazul intercalării altor elemente: prim-ministru, dar primul nostru  ministru.

•   DOOM2  recomandă ataşarea fără cratimă a articolului sau a desinenţei la împrumuturile  - chiar ,neadaptate sub alte aspecte - terminate în litere din alfabetul limbii  române pronunţate ca în limba română: boardul, boarduri; clickul, clickuri;  trendul, trenduri.
 
  b. APOSTROFUL marchează absenţa accidentală în rostire a unor  sunete:
  Las'pe mine. Un'te duci? Da'cine eşti?  Dom'le, ce vrei? Am fost pân'în sat.

Distincţia  semne ortografice - semne de punctuaţie este într-o anumită  măsură artificială, nu numai pentru că scrierea corectă în sens larg include şi  punctuaţia, ci şi deoarece cratima este un semn numai preponderent ortografic,  bara oblică, blancul, linia de pauză şi punctul sunt mai ales semne de  punctuaţie, iar virgula, deşi semn de punctuaţie, priveşte într-o anumită  măsură şi ortografia în sens strict. Unele dintre acestea sunt folosite şi în  alte domenii, ca senine grafice cu diverse valori convenţionale.




Taguri: gimnaziu , gramatica , cls-V-a , cratima , apostrof , clasa a-V-a

Titluri asemanatoare


Gimnaziu


Liceu



Autori

Leonid Dimov

poet

Romulus Bucur

poet,eseit

Ion Barbu

poet

Matei Visniec

poet,prozator,dramaturg

Poezii

  • Orion - Geo Bogza

    Nici o corabie nu s-a întors vreodata Din marile sudului sau de la capricorn Atât de pura si eleganta fregata, Cum se ...

  • Anul Nou - Vasile Militaru

    Din cireşul veşniciei S-a mai scuturat o floare După ce-a visat sub lună După ce-a surâs sub soare. Şi-n clipiţ...

  • Apa Bârsei - Dimitrie Bolintineanu

    Ca un fluviu d-aur, splendidă lumină, Peste patru taberi, varsă luna plină. Turcii şi tătarii somnului se dau; Ung...

Poeti

Cautari pe site

marinimie de emil garleanu pe momentele subiectului , Relatie ghita si lica , compunere despre o intamplare petrecuta la scoala , TRANSCRIERE FONETICA , Caracterizarea lui Vicu , exemplu de compunere despre o intamplare petrecuta la scoala , caracterizarea lui spirache , Antonim pentru cuv ntul uzat , caracterizarea personajului din hronicul s , corigent la romana , la tiganci , moduri de expunere in nuvela la tiganci , Desparte in silabe arici , Compunere cu o intamplare petrecuta la scoala , Semnificatia titlului urletul limbii la nasterea poetului , La scoala , O intamplare petrecuta la scoala ,