Ascensiune de Daniel Branzai



Gemem dupa vesnicie
Inotind prin clipe moarte;
Biruind vremelnicie
Noi privim spre mai departe. Ca un far veghind in zare,
Azi ne cheama tara sfinta
Si, scapind de la pierzare,
Ne-ndreptam spre cei ce cinta. Melodia mintuirii,
Din pacatul ce destrama,
Ca o cale a sfintirii,
Ne ridica si ne cheama. Am pornit spre nemurire
Si urcam prin poarta strimta
Iulie 1995 - Bord CAM in Canada



Alte poezii de Daniel Branzai





Poezii

  • Anul Nou - Vasile Militaru

    Din cireşul veşniciei S-a mai scuturat o floare După ce-a visat sub lună După ce-a surâs sub soare. Şi-n clipiţ...

  • Muntele - Marin Sorescu

    Tin locul unei pietre de pavaj, Am ajuns aici Printr-o regreatabila confuzie. Au trecut peste mine Masini mici, Autocam...

  • Romanţa cheii - Ion Minulescu

    Cheia ce mi-ai dat aseară - Cheia de la poarta verde - Am pierdut-o chiar aseară!... Dar ce cheie nu se pierde? Cheia ...