Ascensiune de Daniel Branzai



Gemem dupa vesnicie
Inotind prin clipe moarte;
Biruind vremelnicie
Noi privim spre mai departe. Ca un far veghind in zare,
Azi ne cheama tara sfinta
Si, scapind de la pierzare,
Ne-ndreptam spre cei ce cinta. Melodia mintuirii,
Din pacatul ce destrama,
Ca o cale a sfintirii,
Ne ridica si ne cheama. Am pornit spre nemurire
Si urcam prin poarta strimta
Iulie 1995 - Bord CAM in Canada



Alte poezii de Daniel Branzai





Poezii

  • Cărbunii - Octavian Goga

    Cărbunii când ţi-or arde-n vatră În seri de ani târzii şi goi, Tu stând la lespedea de piatră Să te gândeşti...

  • Afla - Lucian Avramescu

    poti sa apari in ferestre goala tinand discursuri interminabile despre tehnologia dragostei poti sa masori in rochie de...

  • Dacă - Elena Liliana Popescu

    Dacă s-ar putea vreodată Să măsori nemăsuratul, Să cuprinzi nemărginirea, Să stai, străbătând neantul, Să fi...