Drumul de Iulian Boldea



drumul meu zilnic pe lângă cetate pe lângă zborul neauzit al fluturilor
pe lângă meandrele tulburate ale florilor stinghere
drumul meu zilnic pe lângă chipurile cuminţi şi atente
reculese şi ipocrite drumul meu zilnic pe lângă cetate
în aerul limpede curba graţioasă a zborului păsărilor
în lumina amiezii travestiul acesta al spaimei clar desenate pe obrazul meu
şi gândurile mele închise în osul străveziu al tâmplei
dizolvate în sângele meu mut.
dar limbuţia voinţei dar
arhitectura fragilă a timpului
iarăşi şi iarăşi măsurându-mi tăcerea suspectă
în drumul meu zilnic
pe lângă cetate...


Alte poezii de Iulian Boldea





Poezii

  • Anul Nou - Vasile Militaru

    Din cireşul veşniciei S-a mai scuturat o floare După ce-a visat sub lună După ce-a surâs sub soare. Şi-n clipiţ...

  • Muntele - Marin Sorescu

    Tin locul unei pietre de pavaj, Am ajuns aici Printr-o regreatabila confuzie. Au trecut peste mine Masini mici, Autocam...

  • Romanţa cheii - Ion Minulescu

    Cheia ce mi-ai dat aseară - Cheia de la poarta verde - Am pierdut-o chiar aseară!... Dar ce cheie nu se pierde? Cheia ...