Somn de Iulian Boldea



trupul meu se desprinde din somn ca din undele verzi translucide
ale unei mări neştiute
cu algele viselor încolăcindu-mi coapsele
cu epiderma de aer a iluziei adăstând în preajma mea
cu zdrenţe de neant şi de abur în jur.
trupul meu îşi reia încet-încet deprinderile îşi învaţă din nou
gesturile de fiecare zi
învaţă ura gelozia iubirea mânia sărutul.
cu cearcănele melancoliei de a fi
cu ridurile neliniştii în colţul gurii
trupul meu învaţă din nou
ca în fiecare dimineaţă
meseria
de a trăi


Alte poezii de Iulian Boldea





Poezii

  • Anul Nou - Vasile Militaru

    Din cireşul veşniciei S-a mai scuturat o floare După ce-a visat sub lună După ce-a surâs sub soare. Şi-n clipiţ...

  • Muntele - Marin Sorescu

    Tin locul unei pietre de pavaj, Am ajuns aici Printr-o regreatabila confuzie. Au trecut peste mine Masini mici, Autocam...

  • Romanţa cheii - Ion Minulescu

    Cheia ce mi-ai dat aseară - Cheia de la poarta verde - Am pierdut-o chiar aseară!... Dar ce cheie nu se pierde? Cheia ...