Somn de Iulian Boldea



trupul meu se desprinde din somn ca din undele verzi translucide
ale unei mări neştiute
cu algele viselor încolăcindu-mi coapsele
cu epiderma de aer a iluziei adăstând în preajma mea
cu zdrenţe de neant şi de abur în jur.
trupul meu îşi reia încet-încet deprinderile îşi învaţă din nou
gesturile de fiecare zi
învaţă ura gelozia iubirea mânia sărutul.
cu cearcănele melancoliei de a fi
cu ridurile neliniştii în colţul gurii
trupul meu învaţă din nou
ca în fiecare dimineaţă
meseria
de a trăi


Alte poezii de Iulian Boldea





Poezii

  • Jos - Daniel Dragan

    Ruginit este coiful si lancea e rupta, a ruginit si dorul de lupta, nu mai sta nimeni în zale pentru razboaie medievale...

  • Patria - Stefan Baciu

    Patria e un mar Intr'o vitrina de bacanie japoneza pe strada Liliha în Honolulu, arhipelagul Sandwich sau o placa de pa...

  • Noaptea de decembrie - Alexandru Macedonski

    Pustie si albă e camera moartă... Si focul sub vatră se stinge scrumit...-- Poetul, ălături, trăsnit stă de soart...