Cântăreţi bolnavi de Lucian Blaga



Purtăm fără lacrimi
o boală în strune
şi mergem de-a pururi
spre soare-apune. Ni-e sufletul spadă
de foc stinsă-n teacă.
Ah iarăşi şi iarăşi
cuvintele seacă. Vânt veşnic răsună
prin ceţini de zadă.
Purces-am în lume
pe punţi de baladă. Străbatem amurguri
cu crini albi în gură.
Închidem în noi un
sfârşit sub armură. Purtăm fără lacrimi
o boală în strune
şi mergem de-a pururi
spre soare-apune. Răni ducem - izvoare -
deschise subt haină.
Sporim nesfârşirea
c-un cântec, c-o taină.


Alte poezii de Lucian Blaga





Poezii

  • Adio - Mihai Eminescu

    De-acuma nu te-oi mai vedea, Rămâi, rămâi, cu bine! Mă voi feri în calea mea De tine. De astăzi dar tu fă ce vr...

  • Cânt - Magda Isanos

    Cint ca privighetorile oarbe. Nu stiu, eu sorb cintecul sau el ma soarbe. Atit de sus ne-naltam citeodata... Sufletu-mi ...

  • Argint fals - Dan Galbina

    Te auzeam cum cresti copila si te chema oglinda desfrînata să fugi ca ochiul prin pupila sau ca femeia dintr-o fata. ...