Reîntors de Octavian Goga
Stăpâne codru, crai bătrân:
Mai ţii-le tu minte, oare?...
La umbra unui fir de nalbă
Plângea o floare de cicoare,
Şi-un firicel de izmă-creaţă
Se săruta atunci cu Oltul...
Atunci m-am dus în lume eu,
Feciorul lui Iosif preotul! Părinte-al meu din vremi de mult,
Era şi-o casă la răscruci...
Era a noastră... Nu ştiu, tu
Aminte dacă-ţi mai aduci?...
Că matca Oltului bătea
La colţul casei într-un soc,
Şi-n Olt se oglindeau, din geam,
Trei rădăcini de busuioc... Când mi-am luat într-un amurg
De frunza ta bunul rămas,
Era şi tata... Ştii-l tu?...
Şi mama sta sfârşită-n glas...
Şi hâtrul dascălu Ilie,
Cel înţelept, glumeţ şi şchiop,
La vatră răzimat spunea
O pilduire din Isop... Bătrâne codru! Eu m-am dus,
Răpus de-un gând nebun, pesemne,
Uitat-am pilda lui Isop,
Vârtejului să nu mă-ndemne...
Dar ostenit odat' privind
La zarea cerului albastră,
Am plâns, şi gândul m-a bătut
Să mă întorc la casa noastră!... ...Şi m-am întors, stăpâne-al meu!...
Dar casa noastră nu mai este...
Azi, rogu-te, să-mi spui din frunză
Îndurerata ei poveste!
Că dascălu Ilie-i mort...
Cum s-a schimbat de-atuncea satul...
Şi Oltului i-a mutat matca
Poruncă de la împăratul... Cinstite crai! A fost demult.
Că s-a schimbat atât de-atunci:
Seninul razelor de soare
Şi faţa florilor din lunci...
Şi-n valul vremilor s-a dus
A vieţii mele dimineaţă,
Cum s-o fi dus demult pe Olt
Cel firicel de izmă-creaţă... Zadarnic cat stolul de visuri
Ce printre paltini se pierdură
Şi dorurile mele scrise
Pe faţa foilor de mură...
Şi toate râsetele mele
Din alunişul din zăvoi,
Şi plânsul meu de-odinioară...
Ne-aveam atât de bine noi... Azi, lasă-ţi freamătul să-mi pară
Un mulcom zvon de patrafire,
Ce blând asupra mea-şi pogoară
Duioasa lor hirotonire...
Şi spune-i vântului să tacă
Când va porni de-aici la plai:
Că răposatul n-a fost vrednic
De poala ta, bătrâne crai!
Mai ţii-le tu minte, oare?...
La umbra unui fir de nalbă
Plângea o floare de cicoare,
Şi-un firicel de izmă-creaţă
Se săruta atunci cu Oltul...
Atunci m-am dus în lume eu,
Feciorul lui Iosif preotul! Părinte-al meu din vremi de mult,
Era şi-o casă la răscruci...
Era a noastră... Nu ştiu, tu
Aminte dacă-ţi mai aduci?...
Că matca Oltului bătea
La colţul casei într-un soc,
Şi-n Olt se oglindeau, din geam,
Trei rădăcini de busuioc... Când mi-am luat într-un amurg
De frunza ta bunul rămas,
Era şi tata... Ştii-l tu?...
Şi mama sta sfârşită-n glas...
Şi hâtrul dascălu Ilie,
Cel înţelept, glumeţ şi şchiop,
La vatră răzimat spunea
O pilduire din Isop... Bătrâne codru! Eu m-am dus,
Răpus de-un gând nebun, pesemne,
Uitat-am pilda lui Isop,
Vârtejului să nu mă-ndemne...
Dar ostenit odat' privind
La zarea cerului albastră,
Am plâns, şi gândul m-a bătut
Să mă întorc la casa noastră!... ...Şi m-am întors, stăpâne-al meu!...
Dar casa noastră nu mai este...
Azi, rogu-te, să-mi spui din frunză
Îndurerata ei poveste!
Că dascălu Ilie-i mort...
Cum s-a schimbat de-atuncea satul...
Şi Oltului i-a mutat matca
Poruncă de la împăratul... Cinstite crai! A fost demult.
Că s-a schimbat atât de-atunci:
Seninul razelor de soare
Şi faţa florilor din lunci...
Şi-n valul vremilor s-a dus
A vieţii mele dimineaţă,
Cum s-o fi dus demult pe Olt
Cel firicel de izmă-creaţă... Zadarnic cat stolul de visuri
Ce printre paltini se pierdură
Şi dorurile mele scrise
Pe faţa foilor de mură...
Şi toate râsetele mele
Din alunişul din zăvoi,
Şi plânsul meu de-odinioară...
Ne-aveam atât de bine noi... Azi, lasă-ţi freamătul să-mi pară
Un mulcom zvon de patrafire,
Ce blând asupra mea-şi pogoară
Duioasa lor hirotonire...
Şi spune-i vântului să tacă
Când va porni de-aici la plai:
Că răposatul n-a fost vrednic
De poala ta, bătrâne crai!
Alte poezii de Octavian Goga

- În mine câteodată
- Mare aeternum
- Apus
- Trecutul
- O ramură întârziată
- Ceahlăul
- Profetul
- Din larg
- Sufletul
- Lupul
- În mormânt la Argeş
- În pacea mută
- Sângele
- Aşteptare
- Fără ţară
- O clipă
- Moştenire
- O lacrimă
- Eu ştiu un basm
- Inima
- Doina
- Lacul
- De profundis
- La mal
- Cinquecento
- În muzeu
- Revedere
- Cântece
- Răsună toaca...
- Asfinţit
- Scrisoare
- Străinul
- În munţi
- Graiul pâinii
- De demult...
- Cosaşul
- Cântecele mele
- Dorinţa
- Noapte
- Solus ero
- Părăsit
- Pace
- Pribeag
- Sara
- Pe înserate
- Departe
- Reîntors
- Bătrâni
- Dăscăliţa
- Dascălul
- Noi
- Oltul
- Plugarii
- Rugăciune
- Cărbunii
Poeti
- Vasile Voiculescu
- Ienachita Vacarescu
- George Toparceanu
- Jan Lulu Stern
- Nichita Stanescu
- Marin Sorescu
- Viorica Salajeanu
- Elena Liliana Popescu
- Dorin Popa
- Adrian Paunescu
- Maria Eugenia Olaru
- Ion Minulescu
- Vasile Militaru
- Alexandru Macedonski
- Zorica Latcu
- Nicolae Labis
- Magda Isanos
- Costache Ioanid
- Radu Gyr
- Octavian Goga
- Dan Galbina
- Elena Farago
- Mihai Eminescu
- Daniel Dragan
- Stefan Augustin Doinas
- Mircea Dinescu
- Nichifor Crainic
- George Cosbuc
- Mateiu Ion Caragiale
- Daniel Branzai
- Dimitrie Bolintineanu
- Iulian Boldea
- Geo Bogza
- Ana Blandiana
- Lucian Blaga
- Ion Barbu
- George Bacovia
- Stefan Baciu
- Lucian Avramescu
- Elena Armenescu
- Tudor Arghezi
- Alexandru Andries
- Ioan Alexandru
- Vasile Alecsandri
Poezii
-
Afla - Lucian Avramescu
poti sa apari in ferestre goala tinand discursuri interminabile despre tehnologia dragostei poti sa masori in rochie de...
-
Dodeskaden - Mircea Dinescu
Ce-ati facut cu nebunii din gari ? Macar ei n-aveau limba de cirpa. Saci cu piine,sudoare,tigari si tacerea complice si ...
-
Apa Bârsei - Dimitrie Bolintineanu
Ca un fluviu d-aur, splendidă lumină, Peste patru taberi, varsă luna plină. Turcii şi tătarii somnului se dau; Ung...
Poeti
Cautari pe site
Moara cu noroc , Momentele subiectului mara , Momentele subiectului mata , viziune harap alb , vestitorii mihail sadoaveanu momentele subiectului , triftong centrat , care aer sens asemanator cu coridor , care e sens asemanator cu coridor , caracterizarea lui lica din moara cu noroc , demonicul in moara cu noroc , caracterizarea lui ghita din moara cu noroc , limbajul prizei narative in balatagul , Sensul lexical , zana zorilor momentele subiectului , Mos craciun Mihail Sadoveanu , caracterizarea lui Vlad Tepes , baltagul LIMBAJUL SI ORALITATEA ,