O primăvară nouă ni-s'a ivit în ţară
Cu raze mângâioase, cu blânde adieri,
Sub care Neamul, harnic, cu plugurile-i ară,
Cu noi nădejdi în suflet, ca florile de meri...
O primăvară nouă, -începere de Veac,-
Întregul Neam să-şi afle durerilor lui leac... Au îmbrăcat caisii odăjdii de lumină
Şi liturghii înalţă mireasma lor spre cer...
Adânc plecat pe brazde, plugarii toţi se'nchină.
În rugăciunea muncii, cu braţele de fier...
Şi'n fundurile slavii, au cine-mi poate spune
Că ciocârlia însăşi nu cântă'n rugăciune?... Eu sorb adânc în ochii-mi, -din primăvara verde,-
Icoana muncii sfinte, -cu oameni şi cu boi,-
Şi gândul meu fugarnic aleargă şi se pierde
În adâncimea vremii, cu veacuri înapoi...
Şi văd, ca printr'o ceaţă, în vremile de-atunci,
Cum vieţuiau străbunii cei mari, pe-aceste lunci: Călcaţi mereu de hoarde, mereu cu ele'n luptă,-
Lăsând ades pe brazde plăvanii cu-al lor plug,-
Bajenărind prin codri, mereu cu faţa suptă,
Când bietele caminuri se mistuiau sub rug,
Şi când, întorşi la vetre, cu jalistea pe drum,
Nu mai găseau în sate decât grămezi de scrum... Din jertfa lor, acuma se'nalţă pacea sfântă,
Sub care grâul verde talazueşte'n vânt,
Şi plugurile ară, şi ciocarlia cântă,
Şi iese-atâta pâine şi aur din pământ...
Din sângele lor, brazda ce-o'ntoarce plugul greu
Înalţă răsuflarea-i spre viul Dumnezeu!... Azi, primăvară nouă ni-s'a ivit în ţară,
Cu raze mângâioase, cu blânde adieri,
Sub care Neamul, harnic, cu plugurile-i ară,
Cu noi nădejdi în suflet, ca florile de meri...
O primăvară nouă -începere de Veac,-
Întregul Neam să-şi afle durerilor lui leac!...

Alte poezii de Vasile Militaru