Rondelul ctitorilor de Alexandru Macedonski



In zugraveala invechita
El, searbad; ea, cu ruje-aprinse,
Biserica de ei cladita
O tin cu degete intinse. Naluci din vechiul timp desprinse,
Stiu viata lor ca e sfarsita
In zugraveala invechita,
El, searbad; ea, cu ruje-aprinse. Si nu-si blesteama-a lor ursita...
Dar orice candeli când vad stinse,
Si sfanta slujba parasita,
Ei plang cu lacrimi neinvinse
In zugraveala invechita.


Alte poezii de Alexandru Macedonski





Poezii

  • Cărbunii - Octavian Goga

    Cărbunii când ţi-or arde-n vatră În seri de ani târzii şi goi, Tu stând la lespedea de piatră Să te gândeşti...

  • Afla - Lucian Avramescu

    poti sa apari in ferestre goala tinand discursuri interminabile despre tehnologia dragostei poti sa masori in rochie de...

  • Dacă - Elena Liliana Popescu

    Dacă s-ar putea vreodată Să măsori nemăsuratul, Să cuprinzi nemărginirea, Să stai, străbătând neantul, Să fi...