Rondelul ctitorilor de Alexandru Macedonski



In zugraveala invechita
El, searbad; ea, cu ruje-aprinse,
Biserica de ei cladita
O tin cu degete intinse. Naluci din vechiul timp desprinse,
Stiu viata lor ca e sfarsita
In zugraveala invechita,
El, searbad; ea, cu ruje-aprinse. Si nu-si blesteama-a lor ursita...
Dar orice candeli când vad stinse,
Si sfanta slujba parasita,
Ei plang cu lacrimi neinvinse
In zugraveala invechita.


Alte poezii de Alexandru Macedonski





Poezii

  • Zdreanţă - Tudor Arghezi

    L-aţi văzut cumva pe Zdreanţă, Cel cu ochii de faianţă? E un câine zdrenţuros De flocos, dar e frumos. Parcă-i ...

  • Ea va veni - Alexandru Andries

    Întâi a fost pe vreme rea, Era noros şi vânt bătea Şi, desigur, ploua; (Ea va veni, ea va veni) Asfaltul ud era lu...

  • Lauda - Nichifor Crainic

    Tu, cel ce te ascunzi în eterna-ti amiaza Si lumea o spanzuri în haos de-o raza, Metanie tie, Parinte. Izvod nevazut a...