Programa Limba si Literatura Romana clasa aVIII-a



PROGRAMĂ ŞCOLARĂ LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ CLASA a VI-a
CLASA A VI-A
REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţaren
La sfârşitul clasei a VIII-a, elevul va fi capabil:

1.1 să înţeleagă semnificaţia generală a mesajului oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate
Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activităţi:

- exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie într-un mesaj oral; ascultarea atentă a unui mesaj oral aparţinând diverselor stiluri funcţionale: artistic, publicistic, colocvial etc.

1.2 să sesizeze semnificaţia îmbinării  elementelor verbale cu cele nonverbale(gest, mimică etc.) într-un text oral
- exerciţii de decodare a unor elemente nonverbale care însoţesc mesajele orale; sesizarea rolului folosirii elementelor nonverbale în comunicare, în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru

1.3 să sesizeze adecvarea elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat
- exerciţii de sesizare a unor greşeli lexicale în comunicare; identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate

1.4 să sesizeze particularităţile lexicogramaticale ale unui mesaj ascultat
- exerciţii de identificare a abaterilor de la normele limbii literare; identificarea particularităţilor vorbirii regionale; identificarea categoriilor gramaticale învăţate; observarea relaţiilor sintactice într-o propoziţie sau într-o frază, în funcţie de intenţionalitatea comunicării

1.5 să manifeste toleranţă faţă de opiniile diferite exprimate de interlocutori şi să ia o atitudine critică faţă de argumentele ascultate
- exerciţii de ascultare atentă a interlocutorilor în cadrul lucrului în echipă; exerciţii de ierarhizare a ideilor receptate; exerciţii de receptare şi de reţinere a ideilor şi a argumentelor dintr-o expunere sau dintr-un monolog
- exerciţii de conştientizare a poziţiei proprii de intrare sau de ieşire din dialog; sesizarea inventarului de probleme, de idei, de cuvinte într-un dialog

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

2.1 să construiască un discurs oral pe o temă dată
- exerciţii de formulare a ideilor pornind de la o temă dată; construirea unei expuneri în care să-şi exprime opinia despre un anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere personale într-un dialog; exerciţii de structurare a unui dialog pe o temă dată; caracterizare a unui personaj, exerciţii de rezumare, prezentarea unor trăsături ale textelor studiate, ilustrative pentru  genurile şi speciile studiate; prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă; dezvoltarea unui enunţ sau a unui cuvânt într-o secvenţă textuală orală; exerciţii de argumentare orală a unor puncte de vedere 

2.2 să utilizeze în mod nuanţat categoriile lexicale într-un mesaj oral
- exerciţii de utilizare corectă a neologismelor în contexte diverse; delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui cuvânt, a sensului propriu de bază de cele secundare, în vederea folosirii adecvate a cuvintelor în diverse contexte; utilizarea adecvată, în context, a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor, a cuvintelor polisemantice; exerciţii de corectare a construcţiilor
pleonastice; corectarea greşelilor determinate de atracţia paronimică

2.3 să utilizeze corect relaţiile sintactice în textele orale proprii
- exerciţii de relaţionare a părţilor de propoziţie în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze, în funcţie de intenţionalitatea comunicării; evidenţierea rolului elementelor de legătură în frază; ontragerea unor propoziţii în părţile de propoziţie corespunzătoare sau expansiunea unor părţi de propoziţie în propoziţiile corespunzătoare

2.4 să îmbine corect elementele verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral
- exerciţii de prezentare orală pe o temă dată, în funcţie de situaţia de comunicare; exerciţii de îmbinare a elementelor verbale cu cele nonverbale în monolog şi dialog
- *exerciţii de îmbinare a elementelor verbale, nonverbale şi paraverbale în monolog şi în dialog
2.5 să capteze şi să menţină atenţia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului
- exerciţii de prezentare orală, cu folosirea unor tehnici variate de captare şi menţinere a atenţiei publicului / interlocutorilor (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare, exersarea contactului vizual cu interlocutorii, exerciţii de folosire a unor elemente nonverbale care să sublinieze ideile exprimate verbal)

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
3.1 să dovedească înţelegerea unui text literar sau nonliterar, pornind de la
cerinţe date
- exerciţii de identificare a modurilor de expunere; exerciţii de identificare a ordinii logice şi cronologice a ideilor / întâmplărilor dintr-un text; exerciţii de identificare şi interpretare a unor procedee de expresivitate artistică în textele studiate; exerciţii de recunoaştere şi de interpretare a sensului figurat al unor cuvinte într-un  context dat;

3.2 să sesizeze valoarea expresivă a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate
- exerciţii de interpretare a expresivităţii părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor într-un text dat; exerciţii de comentare a rolului arhaismelor, a regionalismelor şi a neologismelor; exerciţii de recunoaştere a cuvintelor derivate, compuse sau obţinute prin conversiune; exerciţii de recunoaştere a categoriilor semantice studiate; exerciţii de identificare a rolului părţilor de propoziţie şi a propoziţiilor în funcţie de intenţia şi specificul comunicării într-un text dat;
exerciţii de comentare a textului literar, pornind de la elemente de limbă şi de stil
 
3.3 să identifice valori etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele
- exerciţii de identificare şi de comentare a elementelor etice şi culturale dintr-un text şi de exprimare a propriei atitudini faţă de ele.
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
4.1 să redacteze texte diverse, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă
- exerciţii de exprimare în scris a propriilor sentimente, cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; exerciţii de evidenţiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană), prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o des criere într-un portret; organizarea planului unei lucrări pe o temă dată; exerciţii de caracterizare a unui personaj,
exerciţii de rezumare; redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale genurilor şi ale speciilor studiate
4.2 să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoştinţele de morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie
- exerciţii de utilizare corectă a categoriilor sintactice (părţi de propoziţie şi propoziţii) studiate în redactarea unui text, în funcţie de intenţionalitatea comunicării; exerciţii de aplicare corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul frazei (coordonare, subordonare, incidenţă); exerciţii de realizare a expresivităţii cu ajutorul semnelor de punctuaţie; exerciţii morfo-sintactice de
exprimare scrisă corectă;

4.3 să redacteze un text argumentativ
- exerciţii de structurare a textului argumentativ
(stabilirea problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia), pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi; motivarea preferinţelor şi a opiniilor)

CONŢINUTURI

1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural (actualizare).
1.2. Teoria literară
1.2.1. Structurarea operei literare.

Actualizarea - prin investigarea unor texte literare - a
cunoştinţelor referitoare la structura textelor narative (logica acţiunii, timpul, spaţiul
naraţiunii). Relaţiile dintre personaje. Caracterizarea personajelor. Actualizarea, prin
investigarea unor texte literare, a structurii textelor lirice. Eul liric.
1.2.3. Figurile de stil (actualizare). Alegoria.
1.2.4. Versificaţia. Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare).
∗Versul liber.
1.2.5. Genuri şi specii. Genurile epic, liric şi dramatic. Opera dramatică: trăsături generale;
lectură de text şi vizionare de spectacol. Specii literare obligatorii: balada populară,
romanul (fragment). *Scrieri SF.

1.3 Textul
1.3.1 Texte literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii.
1.3.2 Texte nonliterare: texte publicitare, *ziarul/revista, anecdota, gluma.
Limba şi literatura română – Clasa a VIII-a 29
Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi
incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.2 – 1.2.5 şi 1.3.1. şi 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă.

2. Practica raţională şi funcţională a limbii
2.1. Comunicarea orală
Situaţia de comunicare monologată şi dialogată (actualizare). Monologul: text narativ, text
descriptiv, text informativ, text argumentativ (argumentarea / susţinerea opiniilor şi a
preferinţelor). Rezumatul oral (actualizare).
*Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:
- susţinerea argumentată a unui schimb verbal direct;
- exprimarea sau acceptarea de opinii diferite;
- exprimarea şi motivarea unei atitudini / reacţii;
- prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă.

2.2. Scrierea (actualizare)
Comentarea unor secvenţe din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor
cerinţe date. *Conspectul.
Textul argumentativ (susţinerea preferinţelor şi a opiniilor).
În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorilor. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”.
Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, având ca bază texte ilustrând limba română contemporană şi situaţii de comunicare reală.
Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată
studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.
Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

3. Elemente de construcţie a comunicării
3.1. Noţiuni de sintaxă. Enunţul. Fraza. Relaţiile sintactice în propoziţie şi în frază (actualizare).
Cuvintele şi construcţiile incidente. Punctuaţia lor.

3.2. Lexicul (actualizare)
Vocabularul fundamental şi masa vocabularului. Dinamica vocabularului.
Mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare).
Prefixoidele*. Sufixoidele* (ambele pe bază de aplicaţii)2.
2 Prefixoid – element formativ asemănător cu prefixele recente, care, aşezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii, dă naştere unor cuvinte noi prin schimbarea sensului lexical. Prefixoidele apar în română mai ales în formaţii care au model străin. Sufixoid – element formativ (prezent în împrumuturi sau în formaţii după model străin)

Mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului. Împrumuturile lexicale. Neologismele. Evitarea greşelilor în utilizarea neologismelor.
Cuvântul şi contextul. Sensul propriu (de bază şi secundar) şi sensul figurat.
Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvintele polisemantice (actualizare).
Paronimele. Pleonasmul.
3.3. Noţiuni de fonetică (actualizare). ∗Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar.
3.4. Sintaxa propoziţiei şi a frazei.
3.4.1. Predicatul şi propoziţia subordonată predicativă.
Predicatul verbal şi predicatul nominal (actualizare). Predicatul nominal incomplet.
Probleme ale acordului (acordul după înţeles, acordul prin atracţie).
Propoziţia subordonată predicativă.

3.4.2. Subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă.
Subiectul (actualizare).

Propoziţia subordonată subiectivă. Natura elementului regent al propoziţiei subiective.
3.4.3. Atributul şi propoziţia subordonată atributivă.
Atributul (actualizare).
Propoziţia subordonată atributivă. Exerciţii de utilizare corectă a pronumelui relativ care
introduce atributiva.
3.4.4. Complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă.
Complementul direct (actualizare). Propoziţia subordonată completivă directă.
3.4.5. Complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă.
Complementul indirect (actualizare). Propoziţia subordonată completivă indirectă.
3.4.6. Complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale.
3.4.6.1. Complementele circumstanţiale de loc, de timp, de mod (actualizare), de cauză, de
scop. Propoziţiile circumstanţiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop.
3.4.6.2. Propoziţia subordonată circumstanţială condiţională.
3.4.6.3. Propoziţia subordonată circumstanţială concesivă.
3.4.6.4. Propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă.
În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei, se va avea în vedere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciţii de contragere şi de expansiune, de precizare a elementelor introductive, de evidenţiere a topicii şi a punctuaţiei. În cazul propoziţiilor subordonate circumstanţiale va fi evidenţiat rolul adverbelor şi al locuţiunilor adverbiale corelative în comunicare.
care dă impresia unui sufix şi apare numai în termeni aparţinând limbajelor specializate (cf. art. Prefixoid şi Sufixoid, semnate de Angela Bidu-Vrănceanu, în Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 401, 519).

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
OBIECTIVE CADRU STANDARDE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
S.1 Desprinderea semnificaţiei globale a unui mesaj ascultat şi delimitarea informaţiilor esenţiale de cele neimportante
S.2 Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la semnificaţia mesajului ascultat

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
S.3 Construirea unui mesaj oral (text narativ, descriptiv, informativ şi argumentativ) pe o temă dată în funcţie de diferite situaţii de comunicare
S.4 Rezumarea orală a unui text narativ la prima vedere
S.5 Caracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
S.6 Desprinderea semnificaţiei globale şi a detaliilor din
textele citite
S.7 Identificarea modurilor de expunere dintr-un text dat
S.8 Recunoaşterea procedeelor de expresivitate artistică şi a comentarea rolului lor într-o operă literară dată
S.9 Desprinderea sensului cuvântului prin raportarea la contextul mesajului scris
S.10 Recunoaşterea valorilor expresive ale categoriilor morfologice şi a relaţiilor sintactice dintr-un text dat
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
S.11 Rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere
S.12 Caracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la prima vedere
S.13 Redactarea unui text în care să se evidenţieze caracteristicile fundamentale şi semnificaţiile unui fragment de text literar dat
S.14 Redactarea unor texte cu destinaţie funcţională: cerere, scrisoare
S.15 Respectarea, în redactarea unui text, a regulilor de despărţire a cuvintelor în silabe, a normelor de exprimare corectă, a regulilor ortografice şi de punctuaţie studiate


Taguri: gimnaziu , programa , cls-VIII-a , romana , clasa a-VIII-a

Titluri asemanatoare


Poezii