Pilat - omul de Mircea Dinescu



Leii s-au scurs în placenta nisipului,
maimutele-au pierit de tristetea maimutelor...
Ar putea reapare peste o mie de ani
asa cum apar din senin gindaceii sub masa betivului,
vintul va purta seminte de portocali si flamingi,
taifunul va-mprastia polenul girafei,
vom minca pepeni
si-n loc de simburi vom scuipa salamandre si veverite,
Natura isi va aduce aminte,
dulcea amnezie a timpului se va topi,
hidrocentralele vor produce peste si iarba,
fulgerul va suge lampile cu lacomia vitelului,
Tatal îi va cere iertare
Fiului,
dar teama, teama îmi e
ca Pilat - omul
se va spala inca-o data pe miini.


Alte poezii de Mircea Dinescu





Poezii

  • Ea va veni - Alexandru Andries

    Întâi a fost pe vreme rea, Era noros şi vânt bătea Şi, desigur, ploua; (Ea va veni, ea va veni) Asfaltul ud era lu...

  • Cânt - Magda Isanos

    Cint ca privighetorile oarbe. Nu stiu, eu sorb cintecul sau el ma soarbe. Atit de sus ne-naltam citeodata... Sufletu-mi ...

  • Clio - Mateiu Ion Caragiale

    Mi-a îngânat stăpâna: "Nu-n file-ngălbenite Stă-mbălsămată taina măririi strămoşeşti. Amurgul rug de purpur...