Cafe de la paix de Stefan Baciu



Paianjeni grasi atarna de perete
si-s halbale de praf si lacrimi pline
mari lipitori se catara pe ghete
liliecii chitaie în violine schelete sed pe scaune si fotolii
si Stan Palanka scuipa sprit cu sange
pe mese 'ntinse sunt lintolii
un piccol langa casa plange guzgani adorm în baterii
si în cafele muste mor cu mia
guri fără dinti indruga poezii
pe Cale gazii-aprind faclia apoi porneste cafeneaua touta
în ritm lent spre cimitir pe deal
prin ploi, prin ger, prin noapte si prin zloata
si Moartea'nchide usa : "Tal!" II. Un pahar cu lapte s'a prefacut
în foaia de hartie
pe care ingerul Malagambist
îmi dicteaza poemul acesta
din trecut
intr'o cafenea
cade nu mai exista
decât în amintirea mea;
toti clientii au plecat
la pensie, în spitale, la cimitir, la Canal
numai mesele susotesc
numai scaunele misca
urechile de plus
ca niste caini de vanatoare obositi
"Chelner, chelner", am inceput să strig
si dintr'o data a venit
pe-o,tava purtata de alizee
cafea cu soapte.


Alte poezii de Stefan Baciu





Poezii

  • Cât de maret e Dumnezeu! - Costache Ioanid

    Cat de maret e Dumnezeu! Vad marea cu talazuri grele, ma-nalt pe muntii de bazalt si-mi zboara gandul printre stele, tot...

  • Romanţa cheii - Ion Minulescu

    Cheia ce mi-ai dat aseară - Cheia de la poarta verde - Am pierdut-o chiar aseară!... Dar ce cheie nu se pierde? Cheia ...

  • Orion - Geo Bogza

    Nici o corabie nu s-a întors vreodata Din marile sudului sau de la capricorn Atât de pura si eleganta fregata, Cum se ...