La Tiganci de Mircea Eliade - PERSONAJELE
Nuvela Fantastica: La Tiganci de Mircea Eliade
PERSONAJELE
Personajele nuvelei poartă semnificaţii mitologice. Istoric al religiilor, scriitorul combină şi reinterpre-tează vechile mituri, încât personajele nuvelei sunt purtătoare de semnificaţii multivalente. Din perspectiva mitologiei antice şi a alegoriei morţii, Eugen Simion a atribuit o serie de valori simbolice personajelor: baba ar fi Cerberul care păzeşte intrarea în Infern, dar cere vamă, precum Charon. Luntraşul este identificat cu birjarul, fost dricar, care îl va conduce pe Gavrilescu spre „pădure". Fetele ar putea fi Parcele, dar şi Ursitoarele sau ielele, ca în folclorul românesc. Interpretarea indianistă (Sorin Alexandrescu), care le asociază pe fete cu gunele (trad. frânghii; zeităţi ale destinului), conduce spre aceeaşi simbolistică: rolul fetelor este de a-l rupe de condiţia telurică, inferioară, de ratat, şi de a-i „ţese" un alt destin, cel primordial, de creator.
Bordeiul are semnificaţie ambivalenţă: în opinia cotidiană, a celor din tramvai, este un loc al plăcerilor (sugestia paronimică), dar sensul revelat prin aventura eroului este transpunerea artistică a mitului labirin¬tului, spaţiul sacru al iniţierii, prin ritualuri ezoterice (ghicitul, cafeaua, hora).
Hildegard şi Elsa simbolizează iubirea spirituală şi iubirea fizică. De aceea existenţa alături de Elsa 1-a aruncat în condiţia de „modest profesor de pian". Pierderea lui Hildegard în tinereţe ar constitui „păcatul" personajului, iar regăsirea ei, în casa cea mare, tot tânără, sugerează regăsirea muzei, a iubirii spirituale, capabilă să-1 conducă pe artist spre a-şi recupera adevărata condiţie: aceea de creator.
PERSONAJUL PRINCIPAL
Personajul principal este un ins banal, ratat, tipul antieroului din proza modernă. Hazardul îl aruncă în plin mister, pe care îl trăieşte fără ştire şi fără vrere. Condiţia de artist, chiar ratat, îi facilitează aventura fantastică şi îl transformă în purtător al mesajului nuvelei: renaşterea artei prin redescoperirea miturilor. „Gavrilescu vede realitatea zilnică prin oglinda iluziei lui (arta). Ca pianist el trăieşte frecvent pe un alt portativ al existenţei.
Arta este orgoliul şi, totodată, forma lui de apărare."(M.Eliade)
Portretul personajului se conturează în primul episod, prin autocaracterizarea devenită laitmotiv în episoadele următoare: „Pentru păcatele mele sunt profesor de pian. Zic pentru păcatele mele, adăugă, încercând să zâmbească, pentru că n-am fost făcut pentru asta. Eu am o fire de artist". Atitudinea personajului este redată, în mod realist, prin dialog, monolog interior şi gesturi. Gesturile stângace, comportamentul nesigur, visător, locvacitatea, uitucenia configureză portretul profesorului banal, dar cu fire de artist. Vârsta personajului, 49 de ani, poartă simbolistica cifrei 7, încheierea unui ciclu al existenţei în plan terestru, moment al trecerii, prin iniţiere, în alt plan, spiritual.
Sensul iniţierii din bordei nu este dezlegat, dar, deşi nu „ghiceşte" ţiganca, recuperează treptat atributele omului primordial: anamneză şi capacitatea creatoare, ceea ce îl scoate definitiv din timpul liniar, istoric, unde nu-şi mai găseşte locul. Pentru ca la a doua intrare la ţigănci, să fie trimis în casa cea mare, unde o găseşte prin intuiţie pe Hildegard, simbol spiritual, şi pare a se reface cuplul adamic. Drumul spre pădure semnifică intrarea într-un spaţiu etern, dar ambivalent: moarte şi/ sau renaştere spirituală.
Înţelesurile ultime ale nuvelei sunt suspendate, pentru că nuvela presupune, în opinia autorului, o încercare a labirintului nu doar pentru personajul principal, ci şi pentru cititor, ceea ce aruncă opera „în inima fantasticului".
Titluri asemanatoare
Gimnaziu
Categorii
Liceu
Autori
Poezii
-
Interior - Iulian Boldea
vaza de sticlă mată pe care neliniştile se depun ca un strat de praf sidefiu bibelouri cu sufletul trist lângă iriz...
-
Jos - Daniel Dragan
Ruginit este coiful si lancea e rupta, a ruginit si dorul de lupta, nu mai sta nimeni în zale pentru razboaie medievale...
-
Epitalam - Zorica Latcu
Iata, fecioare din Chios, rasare Luceafarul serii. Marea e lina, vazduhul e greu de miresmele verii. Tortele ard luminos...
Poeti
Cautari pe site
Elemente de originalitate , triftong , Familia de cuvinte a cuv ntului nor , Familia lexicala a cuvantului carte , Cate sunete are cuvantul carucior , Familia cuv ntului carte , Ploaia este triftong , Familia lexicala film , Familia lexicala a cuvantului batran , familia lexical a cuv ntului vis , doua , Hanul ancutei eseu , relatii semantice , Elev de Mircea St mbireanu , Jurnalul unui ninja dinta6 2 , derivate para sintetic , problematica harap alb ,