Programa Limba si Literatura Romana clasa aVII-a



CLASA A VII-A
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

1.1 să înţeleagă semnificaţia generală a unui mesaj oral
Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele
activităţi:
- exerciţii de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj oral; exerciţii de identificare a elementelor esenţiale ale dialogului (intenţie, parteneri, situaţie de comunicare), pentru a putea ajunge la o bună înţelegere a celor comunicate

1.2 să sesizeze modalităţile de organizare a secvenţelor textuale ale unui mesaj oral
- exerciţii de identificare a unor modalităţi specifice de iniţiere, menţinere şi încheiere a dialogului; exerciţii de sesizare a unor argumente/ contraargumente într-un mesaj oral; exerciţii de comparare a naturii formale sau informale a dialogului

1.3 să integreze categoriile semantice în structuri lexicale proprii
- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt într-un context dat; exerciţii de sesizare a relaţiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie într-o comunicare orală; exerciţii de sesizare a unor calambururi, jocuri de cuvinte; jocuri didactice vizând categoriile semantice, rebusuri; exerciţii de stabilire a sensului unor cuvinte prin selectarea corectă a acestuia dintr-o serie dată; descifrarea sensurilor unor cuvinte din texte diferite

1.4 să sesizeze abaterile de la normele limbii literare într-un mesaj ascultat
- exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a atracţiei paronimice; exerciţii de identificare a formei corecte a cuvintelor; exerciţii de sesizare a dezacordurilor gramaticale; exerciţii de sesizare a construcţiilor pleonastice şi a atracţiilor paronimice; sesizarea nedublării complementului direct şi indirect

1.5 să acorde interlocutorilor şanse de a-şi exprima opiniile
- activităţi de rezolvare a unor sarcini în grup; discuţii de confruntare a opiniilor; ascultarea argumentelor/contraargumentelor formulate într-o discuţie de partenerii de comunicare

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

2.1 să asigure coerenţa ideilor exprimate într-un mesaj oral
Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

- exerciţii de formulare a ideii principale şi a detaliilor aferente; exerciţii de relaţionare a ideilor principale cu ideile secundare; exerciţii de construire a unor texte de tip narativ, descriptiv şi informativ; exerciţii de rezumare a unui text

2.2 să valorifice categoriile semantice învăţate, în contexte diferite
- exerciţii de comparare a sensurilor unor cuvinte în contexte diferite; exerciţii de utilizare corectă, în context, a paronimelor; exerciţii de corectare a unor construcţii pleonastice; exerciţii de utilizare a antonimelor, sinonimelor, omonimelor şi a cuvintelor polisemantice în contexte diferite

2.3 să respecte normele morfosintactice în propoziţii şi în fraze
- exerciţii de utilizare corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile învăţate; exerciţii de construire corectă a unor enunţuri din punct de vedere sintactic; exerciţii de construire a unui monolog sau a unui dialog; exerciţii de descriere a unor obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; exerciţii de construire a unor naraţiuni simple; exerciţii de utilizare expresivă a limbii
- exerciţii de corectare a exprimării pleonastice; exerciţii de utilizare a paronimelor

2.4 să-şi adapteze vorbirea la situaţiile speciale sau neprevăzute de dialog sau monolog
- exerciţii de comunicare în perechi şi în grup; exerciţii de adaptare a comportamentului verbal şi nonverbal la o situaţie de comunicare inedită; jocuri de rol vizând exersarea dialogului formal şi informal; exerciţii de continuare a unui dialog cu început dat; exerciţii de exprimare a opiniilor; exerciţii de utilizare a elementelor nonverbale într-un dialog

2.5 să manifeste spirit de cooperare în interacţiunile de grup
- activităţi de rezolvare a unor sarcini în grup; discuţii de confruntare a opiniilor; exersarea unei atitudini constructive, de colaborare, pentru realizarea sarcinilor şi pentru formularea în comun a ideilor
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

3.1 să citească o varietate de texte literare sau nonliterare, demonstrând înţelegerea sensului acestora
Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

- exerciţii de identificare a diferenţelor dintre textele literare şi nonliterare; lectura unor texte diverse, cu scopul de a înţelege semnificaţiile acestora şi de a  putea comenta sensul lor global; exerciţii de identificare a structurii textelor epice şi lirice

3.2 să recunoască modalităţile specifice de organizare a textului epic şi procedeele
de expresivitate în textul liric
- exerciţii de identificare a trăsăturilor specifice celor două genuri în textele literare studiate (epic şi liric); exerciţii de identificare şi de interpretare a unor procedee de expresivitate artistică (epitet, comparaţie, metaforă, repetiţie, enumeraţie, antiteză, hiperbolă)

3.3 să sesizeze corectitudinea şi valoarea expresivă a categoriilor gramaticale şi lexicale învăţate, într-un text citit
- exerciţii de sesizare a rolului utilizării categoriilor morfologice şi sintactice într-un text; exerciţii de sesizare a schimbării semnificaţiei unor cuvinte în funcţie de contextul în care apar; exerciţii de stabilire a relaţiilor de sinonimie, antonimie, omonimie şi polisemie într-un text dat

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul va fi capabil:

4.1 să-şi exprime, în scris, opinii şi atitudini
Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activităţi:

- exerciţii de redactare nuanţată în raport cu structura şi motivaţiile personale; exerciţii de descriere a unor personaje sau persoane considerate drept modele şi de motivare a opţiunilor
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

4.2 să utilizeze corect şi nuanţat categoriile semantice învăţate
- exerciţii de utilizare în contexte diferite a semnificaţiei omonimelor şi a paronimelor; exerciţii
de utilizare a sinonimelor în scopul evitării repetiţiilor

4.3 să organizeze secvenţele textuale în funcţie de o cerinţă specifică
- exerciţii de structurare a unui text în secvenţe distincte în funcţie de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea unor secvenţe din textele studiate sau a titlului unor texte)
- scrierea unor compuneri narative, descriptive,  informative;
∗prezentarea unor evenimente culturale;
exerciţii de redactare a unei cereri în diverse scopuri
- exerciţii de construire a unor texte destinate prezentării unui auditoriu; exerciţii de dispunere în pagină a diverselor texte; exerciţii de scriere îngrijită, lizibilă şi corectă

4.4 să utilizeze corect flexiunea nominală şi verbală în textul scris, utilizând corect semnele ortografice şi de punctuaţie
- exerciţii de utilizare corectă a părţilor de vorbire flexibile şi neflexibile; exerciţii de construire corectă şi expresivă a unui text din punct de vedere sintactic; exerciţii de utilizare adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate; exerciţii de utilizare a conectorilor adecvaţi la nivelul propoziţiei şi al frazei; exerciţii de folosire a unor grupuri verbale şi nominale pentru a spori expresivitatea comunicării; exerciţii de ortografiere a unor structuri verbale şi
nominale

4.5 să folosească modalităţi variate pentru realizarea expresivităţii textului
- exerciţii de realizare a unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcţie de propriile percepţii/propria imaginaţie; exerciţii de redactare a unor texte narative, descriptive şi dialogate, în care să valorifice categoriile semantice învăţate; exerciţii de construire a
unor scurte povestiri; exerciţii de redactare a unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse împrejurări; exerciţii de rezumare şi de caracterizare a peronajelor

CONŢINUTURI

1. Lectura
1.1. Cartea - obiect cultural. Editura*. Colecţia*. Asteriscul*.

Subsolul de pagină*.
1.2. Teoria literară
1.2.1. Structura operei literare. Structuri în textele epice (∗procedee de legare a secvenţelor, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta).
1.2.2. Figurile de stil. Repetiţia fonetică (aliteraţia). Metafora. Hiperbola.
1.2.3. Versificaţia. Tipuri de rimă. Ritmul. Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm (iambic şi
trohaic).
1.2.4. Genuri şi specii. Genurile epic şi liric. Specii literare obligatorii: nuvela, imnul.
1.3. Textul
1.3.1. Texte literare - populare şi culte - aparţinând diverselor genuri şi specii.
* Conţinuturile marcate cu asterisc sunt facultative.
Limba şi literatura română - Clasa a VII-a 23
1.3.2. Texte nonliterare: mersul trenurilor, *programul de spectacol.
Se vor selecta 6-8 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.2 – 1.2.5 şi 1.3.1. şi 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă.
2. Practica raţională şi funcţională a limbii
2.1. Comunicarea orală
2.1.1. Structurarea textului oral. Textul dialogat şi cel monologat. Adecvarea elementelor
nonverbale la mesaj. Modalităţi de exprimare a preferinţelor şi a opiniilor.
2.1.2. Situaţia de comunicare. Situaţia de comunicare dialogată şi monologată (actualizare).
Rezumatul oral (actualizare).
∗Dialogul formal şi dialogul informal.
*Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire:
- susţinerea unei conversaţii (direct sau telefonic);
- prezentarea unor lucrări / materiale / activităţi realizate individual sau în echipă;
- formularea de argumente sau contraargumente într-o discuţie;
- stabilirea de comparaţii sau de analogii;
- formularea unei opinii.

2.2. Scrierea
2.2.1. Procesul scrierii. Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. Organizarea şi
reorganizarea unui text propriu. Cererea.
2.2.2. Contexte şi forme de realizare
Fişa de lectură. *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte, vernisaj al unei
expoziţii, premiera unui spectacol de teatru, festivităţi de premiere etc.).
Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele şi motivarea opţiunilor.
Compuneri narative, descriptive şi informative; inserarea dialogului în compuneri.
Comentarea unor secvenţe din textele studiate; comentarea semnificaţiilor titlului;
rezumatul scris (actualizare), caracterizare de personaj.
În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitol ţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”.
Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în şi pentru sine a unor „cunoştinţe gramaticale”, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de
ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoştinţele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba română contemporană, pornind de la un text, de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.
Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secţiunea consacrată studiului textelor literare şi de câte ori profesorul găseşte soluţia practică cea mai eficientă.
Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

3. Elemente de construcţie a comunicării
3.1. Noţiuni de sintaxă
Raporturile de coordonare şi de subordonare în propoziţie şi în frază.
3.2. Lexicul
Sensul cuvintelor în context.
Mijloacele de îmbogăţire a vocabularului.(actualizare)
Derivarea (actualizare). Serii derivative (aplicativ).
Compunerea (actualizare).
Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare).
Împrumuturile.
Pleonasmul.
Paronimele.
Categorii semantice (actualizare). Sinonime. Antonime. Omonime (doar omofonele).
Cuvintele polisemantice. Polisemia şi omonimia: asemănări şi deosebiri.
*Unităţi frazeologice.
3.3. Noţiuni de fonetică (actualizare).
Folosirea corectă a accentului în limba română. ∗Nume proprii greşit accentuate.
3.4. Morfosintaxa
3.4.1. Verbul (actualizare). Alte verbe copulative: a ajunge, a ieşi, a se face, a rămâne, a însemna, a părea.
Diatezele: activă, pasivă (complementul de agent), reflexivă (pronumele reflexiv –
marcă a diatezei).
Modurile. Timpurile. Persoana. Numărul (actualizare).
Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ).
Verbele personale şi verbele impersonale. Propoziţia fără subiect.
Locuţiunea verbală.
Funcţiile sintactice ale verbului şi ale locuţiunii verbale la moduri personale (predicat
verbal, predicat nominal), la moduri nepersonale (subiect, nume predicativ,
complement direct, complement indirect, complemente circumstanţiale, atribut
verbal).
3.4.2. Substantivul (actualizare).
Locuţiunea substantivală. Funcţiile sintactice ale substantivului şi ale locuţiunii
substantivale (subiect, complement direct, complement indirect, complemente
circumstanţiale de de loc, de timp, de mod, atribut substantival genitival, prepoziţional,
apoziţional)
3.4.3. Substituţi ai substantivului.
3.4.3.1. Pronumele (actualizare)
Pronumele personal, posesiv, demonstrativ. Forme şi cazuri.
Pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Pronumele şi adjectivul pronominal negativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Pronumele şi adjectivul pronominal interogativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Pronumele şi adjectivul pronominal relativ. Pronumele relativ compus ceea ce.
Acordul pronumelui relativ. Forme, cazuri şi funcţii sintactice.
Adjectivul pronominal de întărire (exerciţii de acord).
Funcţii sintactice ale pronumelor (subiect, nume predicativ, complement direct,
complement indirect, complement circumstanţial de loc, de timp şi de mod, atribut
pronominal genitival şi atribut pronominal prepoziţional).
3.4.3.2. Numeralul (actualizare). ∗Alte tipuri de numerale. Funcţiile sintactice ale
numeralului.
3.4.4. Determinanţii substantivului
Adjectivul (actualizare).
*Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba română actuală.
Locuţiunea adjectivală. Funcţiile sintactice ale adjectivului şi ale locuţiunii adjectivale
(atribut adjectival, nume predicativ).
3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile.
3.4.5.1. Adverbul (actualizare).
Adverbele interogative, relative, *nehotărâte.
Locuţiunea adverbială.
Adverbele predicative şi locuţiunile adverbiale predicative.
Funcţiile sintactice ale adverbului şi ale locuţiunii adverbiale (complement circumstanţial de mod, de timp, de loc, atribut adverbial, predicat verbal, nume predicativ.) Adverbe fără funcţie sintactică.
3.4.5.2. Prepoziţia (actualizare).
Locuţiunea prepoziţională. Regimul cazual.
3.4.5.3. Conjuncţia (actualizare). Conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale
coordonatoare şi subordonatoare.
3.4.5.4. Interjecţia (actualizare)


Taguri: gimnaziu , programa , cls-VII-a , romana , clasa a-VII-a

Titluri asemanatoare


Gimnaziu


Liceu



Autori

Camil Petrescu

dramaturg

Ilarie Voronca

poet

Costache Negruzzi

prozator,nuvelist,pasoptist

Eugen Lovinescu

prozator,critic

Poezii

Poeti

Cautari pe site

Caracterizarea lui tefan cel mare din Dumbrava ro ie , Caracterizarea lui Stefan cel mare din Dumbrava ro ie , masa , Cuvinte dupa schema vcvc , Tr s turi ale personajului principal din D rnicie M Sambateanulie , Caracterizarea lui jujuca , Sens opus al cuvantului modest , Sufixe cu oi , Caracterizarea lui dacia din titanic vals , Cuvinte cvcv , Temeiurile integr rii Mircea Eliade rezumat , Cuvinte nrudite cu tanar , Familia de cuvinte cartof , caracterizarea lui pampon , Sens opus al cuvantului modesta , relatii , foneticA ,