Propozitia (elemente verbale ale comunicarii)
Propoziţie
Unitate a sintaxei constând într-o comunicare cu un singur predicat
CLASIFICARE:
I. După scopul comunicării'. ....
1. propoziţii enunţiative:
a) propriu-zise; b) optative; c) imperative.
2. propoziţii interogative:
a) interogative propriu-zise; b) interogative optative.
II. După formă:
1. propoziţii afirmative; 2. propoziţii negative.
I
II. După înţeles:
1. propoziţii principale; 2. propoziţii secundare.
IV. După încadrare:
1. propoziţii independente; 2. propoziţii dependente.
V. După relaţia dintre ele:
1.
propoziţii regente; 2. propoziţii subordonate.
VI. După structură:
1. propoziţii neanalizabile; 2. propoziţii analizabile.
Clasificarea propoziţiilor analizabile, în funcţie de:
1 părţile de propoziţie principale sau secundare conţinute:
a) propoziţii simple; b) propoziţii compuse.
2. numărul părţilor principale pe care le conţin:
a) propoziţii monomembre; b) propoziţii bimembre. â
3. părţile de propoziţie necesare organizării interne a comunicării:
a) propoziţii complete; b) propoziţii incomplete (brahilogice).
Caracteristici ale diferitelor tipuri de propoziţii:
- Propoziţia afirmativă (clasificare după forma verbului cu funcţia de predicat). Este o propoziţie al cărei predicat nu este exprimat prin verb la forma negativă; este o propoziţie care afirmă, nu neagă: „El a citit anunţul."
- Propoziţia analizabilă (clasificare după structură). Este o propoziţie cu o organizare internă clară, în care se pot identifica funcţiile sintactice ale cuvintelor ce o alcătuiesc: „Radu este bunul tău prieten."
- Propoziţia analizabilă completă (clasificare după structură). Este propoziţie care are toate părţile de propoziţie necesare organizării interne a comunicării respective (cf. Mioara Avram): „El scrie! Plouă de trei zile."
- Propoziţia analizabilă dezvoltată (clasificare după structură). Este propoziţia care, pe lângă părţile principale, are şi părţi secundare sau măcar una singură: „Ninge domol!"
- Propoziţia analizabilă incompletă. Brahilogică (clasificare după structură). Este propoziţia care se reduce la părţi de propoziţie principale sau secundare, cele absente fiind uşor de sesizat:
1. — Cine ţi-a vorbit despre ei? — Radu.
2. — Când plecaţi? — Mâine.
Prima propoziţie analizabilă incompletă este redusă la subiect (Radu), în timp ce a doua are doar complementul circumstanţial de timp (Mâine).
- Propoziţia analizabilă bimembră (clasificare după structură). Este propoziţia care are exprimate sau nu ambele părţi principale de propoziţie, deci subiectul şi predicatul: „Tata scrie."
- Propoziţia analizabilă monomembră (clasificare după structură). Este propoziţia care are numai o parte de propoziţie principală, fără ca cealaltă parte principală să fie inclusă ori subînţeleasă: „Plouă domol de, câteva zile peste oraşul cu vile albe."
- Propoziţia analizabilă simplă (clasificare după structură). Este propoziţia alcătuită din:
1. părţi principale: Valeriu citeşte.
2. numai predicat: Plouă!
3. numai subiect: Iarnă!
- Propoziţia dependentă (clasificare după încadrare). Este propoziţia încadrată într-o frază: „I-am văzut şi le-am vorbit.", „Nu ştiu ce a lucrat ieri."
- Propoziţia enunţiativă imperativă (clasificare după scopul comunicării). Este propoziţia care exprimă o poruncă, un sfat, un îndemn, o rugăminte. Se construieşte cu verbe:
1. la imperativ: „Spune-mi adevărul!"
2. la conjunctiv cu valoare de imperativ: „Să plecaţi imediat!"
- Propoziţia enunţiativă optativă (clasificare după scopul comunicării). Este propoziţia care exprimă dorinţa realizării unei acţiuni sau a unei stări. Se construieşte cu verbe:
1. la modul condiţional-optativ: „Aş merge la ţară."
2. la modul conjunctiv: „Să fi putut, o cumpăram."
- Propoziţia enunţiativă propriu-zisă (clasificare după scopul comunicării). Este propoziţia care exprimă o acţiune sau o stare considerată ca reală. Poate fi principală sau secundară: „Vreau să plece."
- Propoziţia independentă (clasificare după încadrare). Este propoziţia care constituie singură o comunicare (nu se îmbină cu altele, nu se încadrează unei fraze).
Atenţie! Propoziţia „— Bine-ai venit!" din „Cât suntem încă pe pace eu îţi zic: — Bine-ai venit", este principală independentă şi nu o completivă directă, întrucât nu este legată de unitatea anterioară prin subordonare.
- Propoziţia interogativă optativă (clasificare după scopul comunicării). Este propoziţia care constituie o întrebare ce se referă la o dorinţă. Se construieşte cu verbul la modul condiţional-optativ: „Ai citi cartea?"
- Propoziţia interogativă propriu-zisă (clasificare după scopul comunicării). Este propoziţia prin care se realizează o comunicare sub formă de întrebare. Se construieşte cu verbe:
1. la modul indicativ: „Ai citit cartea?"
2. la modul conjunctiv: „Să vină şi el?"
- Propoziţia neanalizabilă (clasificare după structură). Este propoziţia ale cărei cuvinte nu au o funcţie sintactică clară. Propoziţiile neanalizabile sunt alcătuite din:
1. adverbe de afirmaţie sau de negaţie:
a) — Vii? — Da! b) — Mergi acolo? — Nu!
2. interjecţii: Zău! L-am speriat!
- Propoziţia negativă (clasificare după forma verbului cu funcţia de predicat). Este propoziţia al cărei predicat este exprimat prin verb la forma negativă: „Nimeni nu 1-a mai văzut."
Atenţie!
Vorbim de o propoziţie negativă numai atunci când este negat predicatul. O propoziţie de tipul „Nu el a scris scenariul" nu este negativă, ci afirmativă.
- Propoziţia principală (clasificare după înţeles). Este propoziţia care nu depinde niciodată de o altă propoziţie: „Doreşte să plece la munte."
- Propoziţia regentă (clasificare după relaţia dintre propoziţii). Este propoziţia principală sau secundară de care depinde o subordonată.
În fraza: „Am citit cartea (pe care) mi-ai recomandat-o 2/ (când) ne-am întâlnit."3/, sunt regente propoziţiile nr. 1 şi 2.
- Propoziţia secundară (clasificare după înţeles). Este propoziţia care depinde întotdeauna de altă propoziţie, principală sau secundară: „Doreşte să citească."
- Propoziţia subordonată (clasificare după relaţia dintre propoziţii). Este propoziţia care depinde întotdeauna de o propoziţie regentă:
„Doresc 1/(să) Plec 2/ (unde) ţi-am spus." 3/
În fraza de mai sus propoziţiile 2 şi 3 sunt subordonate.
Pentru tipurile de subordonate, vezi Mircea Moţ (coordonator), Cornelia Chiriţă, Steluţa Pestrea Suciu, Gramatica de la A la Z, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2002, pp. 217-257.
Titluri asemanatoare
Gimnaziu
Categorii
Liceu
Poezii
-
Cântec - George Toparceanu
Frumoasă eşti, pădurea mea, Când umbra-i încă rară Şi printre crengi adie-abia Un vânt de primăvară... Când...
-
Melancolie - Daniel Branzai
De-afara, picuri mari si grei Din ploaia ce-anceput de-aseara, S-au strecurat in ochii mei Si sufletul mi-l infioara. -...
-
Amintirea - Vasile Voiculescu
Cum s-a trecut, plăpândă, amintirea Iubirii noastre, tocmai ca o floare Ce-ntr-un pahar îşi plânge strălucirea Ui...
Poeti
Cautari pe site
omonime , Familia de cuvinte pentru masa , Semivocale , Mihail Sadoveanu ani de ucenicie , Placere cu sens opus , Prea mica , leu sens figurat , cacofonie , Masa , modul de formare al cuvintelor , camp semantic carnaval , vesel familia lexical , Sensul conotativ al cuv ntului mal , harap alb ion creanga , Moara cu noroc Ioan Slavici , Moara cu noroc de Ioan Slavici , silabe accentuate ,