Mă scol dimineaţa devreme
Şi mă uit totdeauna la ceas,
Pe urmă mă uit în frigider
Să văd ce-a mai rămas! Da' frigiderul meu e gol, desigur,
Nu ştiu cum fac că uit mereu!
E ora la care nu e curent
În apartamentul meu... Şi mie mi-e somn... Cobor apoi pe jos şapte etaje,
Da' pe la 3 mă mai binedispun:
Un om urca şi avea şi bagaje,
Părea un om bun... Scăunelul pliant e la mine,
Îl am cadou de la sora mea!
M-aşez pe el în staţie şi-aştept
Până vine ceva... Şi m-apucă un somn... Cântecele mele nu sunt la radio
Şi nici la televizor,
Prietenii mei îşi bat joc de mine
Şi mi-e ciudă de mor... Dacă cumva deschizi aparatul,
Indiferent de oră, noapte sau zi,
E unul acolo care cântă mereu,
Imposibil să nu-l ştii! Şi te-apucă un somn...

Alte poezii de Alexandru Andries