Oglinda din adânc de Lucian Blaga



Când mă privesc într-o fântână
mă văd cu-adevărat în zi
aşa cum sunt şi-am fost şi-oi fi. Când mă privesc într-o fântână
ghicesc în faţa mea bătrână
cum ceruri şi pământ se-ngână. Când mă privesc într-o fântână
ştiu că-n adâncuri foste mume
îmi ţin oglindă, ochi de lume. Când mă privesc într-o fântână
îmi văd şi soarta, uit de nume.


Alte poezii de Lucian Blaga





Poezii