Când amintirile... de Mihai Eminescu



Când amintirile-n trecut
Încearcă să mă cheme,
Pe drumul lung şi cunoscut
Mai trec din vreme-n vreme. Deasupra casei tale ies
Şi azi aceleaşi stele,
Ce-au luminat atât de des
Înduioşării mele. Şi peste arbori răsfiraţi
Răsare blânda lună,
Ce ne găsea îmbrăţişaţi
Şoptindu-ne-mpreună. A noastre inimi îşi jurau
Credinţă pe toţi vecii,
Când pe cărări se scuturau
De floare liliecii. Putut-au oare-atâta dor
În noapte să se stângă,
Când valurile de izvor
N-au încetat să plângă, Când luna trece prin stejari
Urmând mereu în cale-şi,
Când ochii tăi, tot încă mari,
Se uită dulci şi galeşi?


Alte poezii de Mihai Eminescu



Poeti



Autori

Ioan Slavici

prozator,dramaturg,povestitor,nuvelist,romancier

Octavian Goga

poet,dramaturg

Lucian Blaga

poet,dramaturg,filozof

Mircea Ivanescu

poet

Poezii

Poeti

Cautari pe site

sinonime , Alexandru l pu neanu , caracteriare ghita , Harap alb eseu , alexandru lapusneanul , sens denotativ , cuvinte polisemantice , cuvinte monosemantice , paronime , omonime , antonime , cuvantul , Caracterizarea lui jupan Dumitrache , sens denotativ si sens conotativ , cratima , Voinicul povestire de emil g rleanu , Aventurile lui tom sawyer momentele subiectului ,