Sonet I de Mihai Eminescu



Afară-i toamnă, frunză-mprăştiată,
Iar vântul zvârle-n geamuri grele picuri;
Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
Şi într-un ceas gândeşti la viaţa toată. Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
N-ai vrea ca nime-n uşa ta să bată;
Dar şi mai bine-i, când afară-i zloată,
Să stai visând la foc, de somn să picuri. Şi eu astfel mă uit din jeţ pe gânduri,
Visez la basmul vechi al zânei Dochii;
În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri; Deodat-aud foşnirea unei rochii,
Un moale pas abia atins de scânduri...
Iar mâini subţiri şi reci mi-acopăr ochii.


Alte poezii de Mihai Eminescu



Poeti



Autori

Grigore Alexandrescu

poet,prozator

Stefan Doinas

poet,eseit

Ion Luca Caragiale

dramaturg

Ion Barbu

poet

Poezii

  • Anul Nou - Vasile Militaru

    Din cireşul veşniciei S-a mai scuturat o floare După ce-a visat sub lună După ce-a surâs sub soare. Şi-n clipiţ...

  • Alb - George Bacovia

    Orchestra începu cu-o indignare gratioasă. Salonul alb visa cu roze albe -- Un vals de voaluri albe ... Spatiu, infini...

  • Copilărie - Ana Blandiana

    Din oglindă mă privea un trup firav Cu claviatura coastelor distinctă, Inima-apăsa pe clape grav Şi-ncerca să-apar...

Poeti

Cautari pe site

Cald familia lexical , moara cu noroc caracterizare , Familia de cuvinte Familia Lexicala libertate , fonetica , Caine familia lexicala , diftong triftong hiat , recreatia mare , Familia lexical a cuv ntului drag , Familia lexicala a cuvantului sarac , norma literara aspecte evolutive , Cuvinte formate din c c v v , Familia lexical a cuv ntului libertate ,